Pericolul nu a trecut Problema exploatării gazelor de şist a ajuns în Parlamentul European

Cu toate acestea, spun observatorii de mediu, prin vocea lui Cosmin Bârzan de la Centrul pentru Resurse Civice, unul dintre grupurile care s-a implicat în organizarea mitingului de protest din Constanţa, pe mare patrulează nave la graniţa româno - bulgară, iar pe uscat este pregătită infrastructura, fiind aproape finalizat terminalul de gaze din port.

Neoficial, se face lobby la primării pentru ca acestea să permită prospecţiunile pe teritoriul din subordine.

Rapoarte către Parlamentul European

În aceste zile a avut loc un workshop pe tema exploatării gazelor de şist. Geologul Georgeta Ionescu, vicepreşedinte al Partidului Verde, spune că au fost depuse la Parlamentul European două rapoarte: unul al Comisiei de Mediu şi un altul al Comisiei de Industrie şi Energie. „Cel de mediu este mai favorabil pentru noi. Cele două rapoarte urmează să fie votate, dar ele nu vor apărea neapărat într-un act normativ, însă ale vor deveni acte de poziţie", spune geologul.

Comunităţile locale se implică, la rândul lor. Spre exemplu, la ultima şedinţă, Consiliul local Mangalia a votat pentru organizarea unui referendum privind interzicerea extracţiei gazelor de şist pe data de 9 decembrie.

Trei zone din Dobrogea ar putea fi afectate

În Dobrogea, compania americană Chevron deţine licenţă de exploatare la Constanţa, Eforie şi Adamclisi. Hotărârile de Guvern au fost publicate în luna martie în Monitorul Oficial. Guvernul a aprobat acordurile petroliere de concesiune pentru explorare-exploatare încheiate între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, în calitate de concedent, şi Chevron România în calitate de concesionar. Anexele de la hotărârile de Guvern nu se publică fiind considerate confidenţiale. Chevron mai deţine licenţe de explorare şi exploatare şi în zona Bârladului.

Ce este fracturarea hidraulică?

Această metodă presupune pomparea a milioane de litri de apă, nisip şi aditivi chimici la mare adâncime pentru a sparge stratul de rocă şi a elibera gazul. Aditivii folosiţi conţin substanţe chimice, dintre care unele toxice, alergene şi cancerigene.