Plagiatul şi mediul universitar Mihai Gîrţu - „Mulţi dintre colegii mei gândesc ca mine, însă ezită să o spună cu voce tare"

Teza de doctorat este o lucrare ştiinţifică ce prezintă rezultatele originale obţinute de autor în urma studiilor efectuate sub îndrumarea conducătorului de doctorat. Teza este redactată cu scopul obţinerii titlului de doctor în ştiinţe şi conţine atât o prezentare generală a stadiului cunoaşterii în domeniu, cu referiri la rezultatele competitorilor, cât şi, mai ales, contribuţia originală a doctorandului la dezvoltarea cunoaşterii în tematica respectivă. Susţinerea publică a tezei este şi un element de siguranţă, în sensul că autorul trebuie să facă dovada faptului că nu este străin de conţinutul lucrării... Cazuri grave de plagiat au existat şi în ţările occidentale dezvoltate, iar revista Nature este nu numai una dintre cele mai prestigioase publicaţii ştiinţifice de pe glob, dar şi un campion în lupta împotriva furtului intelectual, a susţinut profesorul universitar doctor în fizică Mihai Gîrţu la Interviu Online. „Îmi amintesc, de exemplu, de cazul Schon, al unui fizician german cu o carieră fulminantă. Acesta, ajuns la prestigioasele laboratoarele Bell, din SUA, a publicat în Nature o descoperire de senzaţie, care a fost contestată de competitori. Investigaţia lansată de revistă şi de conducerea Bell Labs a arătat că a fost vorba de fabricarea de date, ceea ce este o abatere gravă de la etică în cercetare. Schon şi-a pierdut locul de muncă şi universitatea germană care îi conferise doctoratul i l-a retras în 2004. Schon a acţionat în justiţie universitatea şi înţeleg că, după 7 ani de procese, Curtea Supremă a dat dreptate universităţii. Morala? Lupta împotriva imposturii nu este uşoara nici în ţările cu tradiţie ştiinţifică şi valori democratice", a povestit Mihai Gîrţu.

„UB poate cere MEC retragerea titlului de doctor"

Urmând astfel de exemple, Universitatea Bucureşti poate cere ministerului retragerea unui titlu obţinut prin furt intelectual. Dacă ministerul retrage titlul, urmează apoi în avalanşă şi pierderea drepturilor obţinute fraudulos, ca foloasele necuvenite (postul de conferenţiar, salariul mărit etc.).

Mihai Gîrţu despre tolerarea plagiatului în universităţi: „Universităţile din statele UE, din SUA, au mecanisme puse în joc de decenii, în unele cazuri chiar de sute de ani, în apărarea integrităţii şi prestigiului academic. La noi aceste măsuri se vor lua abia începând cu astfel de cazuri de notorietate. În România, universităţile sunt reflexia societăţii. În Parlament avem şi profesori universitari care au obţinut doctoratul în vremurile tulburi de după revoluţie, când legislaţia era mai permisivă şi controlul insuficient de vigilent. Aceştia au întreţinut climatul care a condus la starea de fapt din prezent. La mijloc au fost interese financiare, legate de fabricile de diplome".

„La Ovidius nu ştiu despre cazuri de plagiat dovedite"

Mihai Gîrţu despre cazuri de plagiat: „La Ovidius nu ştiu despre cazuri de plagiat dovedite. Am auzit diverse zvonuri, însă nu am văzut dovezi. Un caz de care ştiu sigur este cel descoperit de fostul decan de la matematică, profesorul Wladimir Boskoff. Acesta, în urma unei sesizări, în mai puţin de o săptămână a analizat sesizarea împreună cu comitetul de redacţie al revistei de matematică, având-o ca redactor-şef pe doamna profesor Mirela Ştefănescu, şi, constatând plagiatul, a retras mai multe articole ale aceleiaşi autoare. Dacă nu mă înşel, au transmis şi conducerii universităţii în cauză o scrisoare semnalând plagiatul şi decizia de retragere a articolelor, însă nu ştiu dacă acea universitate a luat sau nu măsuri. Ştiu şi de un caz de la Oradea, unde universitatea a luat măsuri, însă se judecă cu angajatul respectiv de ceva vreme. Pe de alta parte, se pare că acea universitate a luat rapid o decizie în cazul fizicianului respectiv, însa nu se grăbeşte în cazul parlamentarului propus pentru şefia Ministerului Educaţiei".

„Avem nevoie de politicieni integri, nu de doctori în ştiinţe"

Mihai Gîrţu despre politicieni doctori sau doctoranzi: „România are nevoie de politicieni competenţi şi integri. Nu este neapărat nevoie să fie ei înşişi doctori în ştiinţe, fiindcă îşi pot lua consilieri. Important este să ştie să ceara opinii echilibrate de la experţi adevăraţi şi să transforme aceste opinii în pachete legislative clare şi coerente. Cred că este nevoie de politicieni care să-şi bazeze toată activitatea pe un set de principii solide, pornind de la respectul reciproc, echilibru şi dialog, de la aprecierea valorii şi respingerea imposturii. E nevoie de politicieni capabili să facă compromisuri politice, prin care să poată avea cât mai mulţi de câştigat, inclusiv dintre constituenţii partidului advers, şi nu compromisuri morale, de care să se bucure un cerc restrâns de favorizaţi..."