Profesorul Jose Lage considera ingineria o solutie pentru medicina

Prezent la Institutul de Studii Avansate NATO de la Neptun

Profesorul Jose Lage, de la Universitatea Southern Methodist, Dallas, Texas, Statele Unite ale Americii, a participat la lucrarile Institutului de Studii Avansate NATO "EMERGING TECHNOLOGIES AND TECHNIQUES IN POROUS MEDIA", care s-a desfasurat la Neptun in urma cu aproximativ trei saptamani. Profesorul Jose Lage a fost doctorandul unuia dintre cei mai reputati profesori de origine romana, profesorul Adrian Bejan de la Universitatea Duke. Cei doi profesori au fost prezenti la Neptun la lucrarile institutului anterior mentionat. La sfarsitul lucrarilor, domnul Lage a acceptat sa ne acorde un interviu.

Reporter: Stimate domnule profesor Lage, ati fost prezent in Romania cu ocazia Institutului de Studii Avansate NATO "EMERGING TECHNOLOGIES AND TECHNIQUES IN POROUS MEDIA". Am inteles ca dumneavoastra aveti multe alte legaturi cu tara noastra. Va rog sa prezentati cititorilor ce va atrage la tara noastra si in ce imprejurari ati ajuns sa conlucrati cu personalitati din domeniul universitar constantean?Profesor Jose Lage: Mult din ceea ce stiu am aflat de la studentii care vin din Romania la universitatea unde predau si din vizitele mele din 1994, 2001 si acum, in 2003. Stiu multe despre poporul dumneavoastra, care este unul inteligent, prietenos si descurcaret, despre mancarurile si bauturile romanesti, bineinteles palinca tine topul. Cunosc putine despre regimul comunist dictatorial dinainte de 1989, am auzit despre eforturile romanilor, ma refer la oamenii saraci care inca nu au reusit sa beneficieze de noul regim si de schimbarile de dupa 1989. Stiu despre dificultatile financiare cu care se confrunta universitatile in general si despre eforturile cu care se confrunta studentii romani veniti in Statele Unite. Marile lor framantari apar la finalul cursurilor de pregatire, cand trebuie sa decida intre a se intoarce in Romania sau a ramane in Statele Unite.Rep.: Din cate am aflat, profesorul de origine romana Adrian Bejan v-a fost unul dintre mentorii de la Universitatea din Duke. Pastrand proportiile, unul dintre marii compozitori si violonisti romani, George Enescu, a fost maestrul lui Yehudi Menuhin, este un exemplu in care Romania a contribuit la formarea unuia dintre violonistii de talie mondiala. Care sunt cele mai semnificative valori pe care le apreciati la fostul dumneavoastra profesor Adrian Bejan?J.L.: Profesorul Bejan este un explorator, la fel ca aceia care s-au avantat catre taramuri necunoscute pentru a descoperi lumi noi. A venit in Statele Unite de foarte tanar, a descoperit Lumea Noua si a muncit din greu pentru a fi recunoscut. A ales o cale dificila, cu multe sacrificii, cum ar fi parasirea familiei si a prietenilor din Romania. Cu toate acestea, el nu a pierdut niciodata dragostea sa pentru tara. Oricand are prilejul, daruieste inapoi poporului sau. Un exemplu il constituie locurile pe care Duke le ofera studentilor romani pentru a studia in America sau, un altul, este legat de eforturile profesorului Bejan pentru a aduce profesori straini care viziteaza Romania, asa cum a facut-o la acest ultim Institut de Studii Avansate NATO. Credinta ca o persoana poate schimba ceva este cea mai semnificativa valoare pe care profesorul Bejan o are.Rep.: Daca tot am avut ca reper in acest interviu personalitatea si trecutul profesorului Bejan, putem sa facem chiar o comparatie. Sunteti la origine brazilian si aveti in spate o cariera stralucita in Statele Unite ca profesor. Ce credeti ca datorati Braziliei si ce apreciati in Statele Unite?J.L.: Nu simt ca datorez ceva Braziliei. Tot ceea ce am obtinut a fost prin eforturi deosebite si prin daruire. Datorez recunostinta parintilor mei si dascalilor mei pentru daruirea lor in a ma face un om mai liber si mai invatat. Simt ca Brazilia imi datoreaza mie ceva pentru ca am avut curajul si valoarea de a descoperi Lumea Noua. Brazilia are in mine ceea ce Romania are in profesorul Bejan: un foarte bun ambasador. Iubesc Brazilia pentru ca m-am nascut si am crescut acolo, pentru ca toate rudele mele si foarte multi prieteni traiesc acolo. Venind in Statele Unite, am avut o cale dificila, cu alegeri dificile: nu este niciodata usor sa-ti parasesti cultura, familia si prietenii. Nu conteaza unde traiesti sau unde te hotarasti sa mergi. Ceea ce apreciez in Statele Unite este infrastructura si organizarea. De asemenea, apreciez respectul pentru dreptate si libertate, dar ceea ce mi se pare deosebit de important este daruirea americanilor pentru tara lor. Volumul de munca voluntara realizat de americani este imens si este o dovada a daruirii lor pentru a imbunatati conditiile de trai in tara lor.Rep.: Contributiile dumneavoastra in domeniul stiintei si mai ales in aceasta noua dimensiune de cercetare care se refera la mediile poroase au fost in special legate de modelarea curgerii turbulente a fluidelor. Ce fel de aplicatii practice ati gasit pentru rezultatele dumneavoastra?J.L.: Jean Claude Monet a fost ostracizat cand traia in Franta pentru ca picturile sale nu erau "practice". Nu s-a conformat la ceea ce comerciantii de arta considerau arta pe atunci. El a insistat sa dezvolte noi tehnici de cultura considerate nepractice. Albert Einstein nu avea nici o idee ca munca sa va conduce la realizarea practica a laserelor. Putem spune ca nici el nu s-a conformat cerintelor practice. Sunt inginer dedicat activitatii didactice si, ca sa pot sa predau, trebuie sa invat. Invat cel mai bine din cercetare si activitatea mea de cercetare este condusa de curiozitatea mea sa invat ceea ce nu stiu, astfel incat sa ii pot invata pe altii. Uneori, ceea ce nu stiu nu a fost cercetat si atunci eu creez noi cunostinte, la fel ca un pictor care picteaza noi portrete. Daca as restrictiona curiozitatea mea doar la lucruri practice, as renunta la ceea ce este cel mai sacru intr-o universitate: libertate intelectuala. Cercetarea mea in domeniul modelarii curgerii turbulente in medii poroase isi are originea in curiozitatea de a preda acest subiect, astfel incat am realizat ca nimeni nu stia cum sa o faca bine si corect. Aplicatiile legate de rezultatele mele sunt secundare, dar bineinteles rasplatesc aceste eforturi si arata ca cercetarile mele sunt importante pentru aplicatii practice. Desi domeniul modelarii curgerii turbulente este foarte nou si inca destul de disputat, intrevad aplicatii practice in multe domenii, incepand de la proiectarea arzatoarelor cu structura poroasa, prevenirea si controlul incendiilor in paduri, proiectarea schimbatoarelor de caldura, proiectarea unor echipamente mai bune pentru prelucrarea si extragerea titeiului sau proiectarea unor silozuri mai eficiente pentru depozitarea alimentelor. Iata cateva din aceste aplicatii. Intreprinzatorii, care sunt destui, vor gasi cu siguranta si alte aplicatii pentru cunostintele pe care le-am inventat.Rep.: In ultimul timp, ati vizat un nou domeniu de cercetare, si anume curgerea gazelor in plamanii artificiali. Acesta este un domeniu de frontiera pentru mecanica. Cu ce fel de obstacole va confruntati? Este suficient doar sa folosim legile mecanice pentru a explica procese biologice? Nu credeti ca avem nevoie de instrumente noi pentru aceasta?J.L.: Principalul obstacol este ignoranta mea in terminologia medicala si biologica, dar studiez in acest sens. O alta dificultate consta in transmiterea cunostintelor mele catre medici intr-un mod in care sa fiu inteles. Ingineria este o stiinta dificila pentru cei care nu au un fundament solid de matematica si fizica. Medicina, contrar ingineriei, este inca foarte primitiva - vreau sa spun empirica. Aceste aspecte fac comunicarea intre medic si inginer destul de greoaie. Legile mecanicii au fost dezvoltate pentru a explica fenomenele naturii, dar si procesele biologice sunt tot fenomene naturale. Asadar, legile mecanicii, in esenta, ar trebui sa corespunda. In acelasi timp, nu exista lege mecanica aplicabila la toate fenomenele (lege universala). In consecinta, noi legi ar putea fi necesare pentru a explica si simula procese biologice.Rep.: Care sunt impresiile dumneavoastra la sfarsitul lucrarilor Institutului de Studii Avansate NATO? Care sunt concluziile cele mai semnificative din punct de vedere stiintific?J.L.: Mi-a facut placere sa particip la lucrarile Institutului. A fost foarte bine organizat si participantii au fost de foarte mare calibru. Cele mai semnificative aspecte din punct de vedere stiintific pentru mine ar fi: propunerea profesorului Bejan de a dezvolta structuri folosind Teoria Constructala dezvoltata de domnia sa si studiul profesorului Hristov asupra Sistemelor in Pat Fluidizat si asupra modului in care acestea pot fi legate in medii poroase.Rep.: Daca cineva va intreaba despre Romania si romani, care este primul gand care va trece prin minte?J.L.: Reconstructie.Rep.: Pentru un tanar apare o mare dilema: daca vrei sa ai succes in cariera, trebuie sa mergi acolo unde poti sa-ti indeplinesti cel mai bine visele, dar daca esti roman sau chiar brazilian, asta inseamna sa-ti parasesti familia, prietenii si chiar identitatea pentru a deveni un "imigrant". Cu o "minte mai inteleapta", care ar fi sfaturile dumneavoastra acum pentru tinerii romani?J.L.: Sunt diferite moduri de a masura succesul: unii considera succes sa ai o masina noua in garaj, altii considera succesul ca munca ta sa fie recunoscuta de colegii straini. Un lucru este adevarat: nu e nevoie ca cineva sa imigreze pentru a avea succes. Profesorul Ioan Pop, unul dintre organizatorii Institutului de Studii Avansate NATO, nu a parasit niciodata Romania si are mai mult succes decat multi oameni pe care ii cunosc. In viata avem doua alternative: sa avem munca noastra recunoscuta datorita locului in care lucram (de exemplu, sa lucrezi la MIT, Statele Unite) sau sa avem locul in care lucram recunoscut prin munca noastra (de exemplu, lucrand la Universitatea "Ovidius" Constanta, Romania). Personal, gasesc ca a doua optiune da mai multe satisfactii. Lucrand din greu pentru a face Romania un loc mai bun de trait poate aduce mai multa bucurie decat traind intr-o tara straina fara a contribui prea mult la aceasta. Daca cineva simte ca imigrand intr-o alta tara va fi mai fericit, atunci sa o faca. Sfaturile mele pentru tinerii romani sunt doua: exercitati-va dreptul de a va urma fericirea oriunde va veti afla si nu lasati pe altii (CNN, MTV, Internet, etc.) sa defineasca ceea ce fericirea este pentru voi.Rep.: Sunteti aici, in Romania, cu familia dumneavoastra. Care sunt impresiile despre Romania si despre Marea Neagra?J.L.: Ne-au placut plaja si marea. Familia mea a fost uimita de frumusetea gradinilor de trandafiri de-a lungul strazilor din Neptun. Le-a placut sa se plimbe pe strazi si sa joace mini-golf. Au fost surprinsi de infrastructura limitata din Romania, de exemplu: lipsa aerului conditionat, a serviciilor de spalatorie si de lipsa de respect pentru dreptate si libertate. Am fost martori la doua situatii in care soferii au platit la negru politistilor pentru a nu primi amenda.Rep.: Aveti vreo idee sau vreun gand aparte pe care ati dori sa-l impartasiti cititorilor nostri?J.L.: Da, desi nu am vizitat decat o mica parte din Romania, pot spune ca aveti o tara frumoasa si ca poporul roman are mari resurse. Daca romanii ar capata incredere in capacitatea de a rezolva propriile lor probleme, in loc sa astepte Guvernul sau alte tari sa se implice, sunt sigur ca Romania va deveni una din cele mai bune locuri in care sa poti trai in viitor. De asemenea, cred ca acei care imigreaza in alte tari straine trebuie sa nu fie vazuti ca niste dezertori, ci ca niste ambasadori ai Romaniei. Ei trebuie sa fie atrasi si sa se simta bine sa ajute Romania, chiar fiind departe de aceasta. Ei pot fi o resursa uriasa pentru tara lor.