PUZ-ul Peninsulei a fost retras

Primăria Constanţa a depus în luna martie a anului trecut la Agenţia pentru Protecţia Mediului documentaţia privind reactualizarea PUZ-ului zonei peninsulare, prin modificarea HCLM 416 din 21.11.2003.

Numai că, se pare, din cauza unor nereguli descoperite în documente, municipalitatea şi-a retras dosarul şi acum lucrează la refacerea lui. Ani Merlă, şefa Direcţiei Programe şi Dezvoltare din Primăria Constanţa, a confirmat faptul că dosarul a fost retras şi că acum este în lucru la Direcţia de Urbanism. „Cei de la Urbanism au retras dosarul şi aştept să-l termine pentru a-l depune din nou la Agenţia pentru Protecţia Mediului", a declarat Ani Merlă. Din câte se pare, neregulile au fost observate atât de cei de la APM, cât şi de reprezentanţii primăriei, care au motivat că „documentaţia a fost făcută pe vremea lui Nemirschi". Pentru proiectul vechi fuseseră obţinute două certificate de urbanism: nr. 4567 din 14.11.2007 şi nr. 3822 din 19.11.2009. În actele depuse la APM se spunea că proiectantul general al lucrării este SC Expaco SRL Bucureşti, prin arhitect Mirela Băncescu. Documentaţia depusă la APM fusese elaborată în ianuarie 2010 şi arăta că amplasamentul studiat se află în situl urban Zona Peninsulară Constanţa nr. 492 CT - II - S - B - 02832 cuprins între Faleza Cazinoului, Poarta 1, faleza Portului Tomis, Faleza plajei Modern, bulevardul Ferdinand, până la strada Atelierelor, strada Traian şi bulevardul Marinarilor. „O parte din fondul vechi de construcţii a fost afectat de bombardamentele aeriene din 1941, de seisme şi de procesul general de uzură fizică datorat vechimii aşezământului. În prezent, din fondul de construcţii existent în 1940, 20% au fost distruse sau demolate, 40-45% se află într-un stadiu avansat de degradare necesitând intervenţii urgente cu lucrări de consolidare şi reparaţii capitale, iar aproximativ 35-40% se află într-o stare mai bună, însă necesită reparaţii curente", se arăta în proiect. Actele specificau faptul că intervenţiile din Peninsulă, inclusiv cele postbelice, nu au alterat esenţial caracterul acesteia, care poate fi reabilitat fără mari impedimente. Planul de reactualizare a Planului Urbanistic Zonal al Peninsulei prevedea şi anumite modificări, mai ales în ceea ce priveşte circulaţia auto în zonă.

Planuri

La capitolul restricţii, permisivităţi şi recomandări generale de resursă culturală, protecţia acesteia şi punerea ei în valoare se spunea că este obligatorie efectuarea tuturor întreţinerilor necesare pentru stoparea fenomenelor de degradare a fondului construit istoric. De asemenea, se mai considera obligatorie conservarea tramei stradale istorice, inclusiv a spaţiilor publice istorice de tip piaţă şi scuar, dar şi a perspectivelor directe spre mare. Documentaţia depusă la APM mai arăta că este obligatorie, „într-o măsură ridicată" respectarea regimului istoric de înălţime, adică limitarea construcţiilor noi la înălţimea istorică maximă. Însă, este posibilă amplasarea unor accente de înălţime exclusiv în extremitatea vestică a zonei studiate şi anume la vest de strada Traian şi la sud de bulevardul Tomis. Se propunea modernizarea infrastructurilor edilitare, redefinirea sistemului de circulaţii şi refacerea îmbrăcămintei străzilor şi a trotuarelor, amenajarea de spaţii publice (iluminat stradal, spaţii verzi, puncte de belvedere), punerea în valoare şi protejarea siturilor arheologice, restaurarea/renovarea clădirilor din patrimoniul istoric şi acordarea facilităţilor şi sprijinirea financiară a proprietarilor care doresc să-şi renoveze clădirile, cu supravegherea atentă a eventualelor extinderi.

Un capitol important era integrarea zonei în sistemul de circulaţie al oraşului. Astfel, arhitecţii propun modernizarea şi echiparea drumurilor prin crearea unei străzi pietonale în interiorul Peninsulei, complementară cu circulaţia auto (sistem „pieptene"), urmărindu-se segregarea circulaţiei auto de cea pietonală şi permiţând aprovizionarea numai între anumite ore. Se dorea construirea unui pasaj de subtraversare, cu cele două capete în strada Termele Romane, respectiv pe noua şosea a falezei (şoseaua de coastă), aflată la nivelul taluzului inferior, deci destul de jos faţă de restul terenului. Se lua în considerare şi reabilitarea circulaţiei, dar şi montarea de bariere pe anumite străzi.