Regulament „Nu se permite a se călării pe aleile din cimitire, a aduce câini sau alte animale şi a circula cu vehicule"

Extinderea oraşului spre sud-vest şi creşterea rapidă a numărului locuitorilor au impus desfiinţarea cimitirului vechi (cel amintit anterior), de la 1 ianuarie 1900 toate înmormântările urmând să se facă la cel actual (Cimitirul Central). Până la data de 1 noiembrie 1908, toate osemintele urmau să fie mutate, locul vechiului cimitir fiind deja vândut.

În şedinţa Consiliului comunal din 25 mai 1910, condusă de primarul Mihail Koiciu, acelaşi Virgil Andronescu venea cu propunerea votării unui regulament actualizat. Iată cum se argumenta proiectul său: „D-l Andronescu arată că oraşul Constanţa în ultimul timp a luat un mare şi îmbucurător avânt, îmbunătăţiri s-au făcut de toţi acei care s-au perindat pe la primărie, însă printre cele ce se impun în legătură cu europenizarea oraşului stă strâns legată şi jalnica situaţie în care lâncezeşte modul cum se fac înmormântările; se ştie că actualmente nu există în oraş decât dricul comunal vechi, deteriorat şi în stare de plâns, acest dric fusese pe vremuri destul de respectabil, pus la dispoziţia catedralei, care îl închiria familiilor decedaţilor...". Şi mai departe: „Animat - zice d-sa - de dorinţa de a introduce o îmbunătăţire reală, schimbând cu totul starea de până aci a înmormântărilor, şi-a propus în calitate de consilier municipal, a întocmi un regulament pentru serviciul pompelor funebre prin dare în concesiune; la întocmirea acestui regulament s-a folosit de alte regulamente similare ale altor capitale de judeţ...". Votat în acea şedinţă, acel regulament se aplica doar creştinilor .

Un an mai târziu, sub primariatul lui Titus Cănănău, se votează un nou „regulament pentru darea în concesiune a pompelor funebre".

La 23 mai 1934 se aprobă de Comisia interimară „Regulamentul pentru administrarea cimitirelor Municipiului Constanţa", primul prin care se fixau condiţiile de vânzare şi de folosire a locurilor din cimitire. Atunci cimitirul oraşului primeşte denumirea de „Cimitirul central", iar aleile din cimitir, în urma sistematizării, îşi reduc lăţimea, de la 22 m la 8 m; cimitirele suburbane urmau să primească denumirea suburbiilor sau cartierelor respective.

Din luna mai a anului 1943 datează „Regulamentul de organizare şi funcţionare a serviciului de întreţinere a cimitirelor şi mormintelor din municipiul Constanţa", care este modificat (prin majorarea taxelor), în noiembrie 1945. Pentru organizarea şi executarea înmormântărilor, la 1 iulie 1949 lua fiinţă Întreprinderea Economică de Stat de interes local „Funerara", prin decizie a Comitetului Provizoriu al comunei urbane Constanţa, care îşi alcătuia ulterior propriul său regulament.

Regulament pentru administrarea cimitirelor Municipiului Constanţa

Cap. I

Dispoziţii generale

Art. 1. Cimitirele creştine din municipiul Constanta, fiind considerate ca instituţii de igienă publică, neputându-se face nici o înmormântare decât în cimitirele şi locurile indicate de Primărie.

Ele sunt proprietatea Municipiului Constanta.

Art. 2. Cimitirele vor fi complet izolate de locurile particulare şi închise cu zid, uluci sau şanţuri adânci, având un gard viu pe lângă ele.

Împrejmuirea va avea înălţimea de 2 metri. Se vor planta cu arbori decorativi nu prea deşi pentru a nu strica estetica mormintelor. Plantaţia se va face sub supravegherea serviciului grădinelor Municipiului.

Art. 3. Cimitirul oraşului va putea purta denumirea de „Cimitirul Central" iar cele suburbane cu denumirile suburbiilor sau cartierelor respective.

Se vor putea înfiinţa noi cimitire, după necesităţile oraşului la depărtare de 200 metri de locuinţele din oraş.

Art. 4. Fiecare cimitir va avea o capelă, o casă mortuară compusă din 2 sau 3 încăperi şi o camera de cancelarie.

Art. 5. Cimitirele vor fi deschise pentru public de la 1 aprilie - 1 octombrie a fiecărui an, între orele 7 dimineaţa şi 8 seara, iar de la 1 octombrie - 1 aprilie între orele 9 dimineaţa şi 6 seara.

Publicul va fi anunţat cu o jumătate de oră înainte de închiderea cimitirelor, ca în acest interval vizitatorii să le părăsească poarta închizându-se la ora stabilită.

Orice persoană aflată înăuntrul cimitirului după închidere va fi considerată ca suspectă şi va fi deferită comisariatului de poliţie respectiv.

Art. 6. Este strict interzis ca liniştea cimitirelor să fie tulburată, orice persoană ce va intra în cimitir şi nu se va purta cuviincios va fi îndepărtată.

De asemeni publicul ce va aduce cu sine pachete sau coşuri, va fi controlat de personalul cimitirului atât la intrare cât şi la ieşire.

Art. 7. Se interzice a călca mormintele, a se sui pe monumente, a sta pe grilaje, a strica arborii şi copacii şi a rupe florile.

Nu se permite a se călării pe aleile din cimitire, a aduce câini sau alte animale şi a circula cu vehicule, cu excepţia aleilor destinate pentru circulaţie.

Se interzice intrarea copiilor sub 10 ani fără însoţitori.

Art. 8. Fiecare înmormântare se va face într-o groapă separată şi va dimensiunea de 2 m adâncime, 80 cm lărgime şi 2 m lungime, afară de acelea pentru copii, care va varia în lungime după etapa lor, nu însă şi în adâncime care va fi aceeaşi. Distanţa între morminte va fi de 50 cm.

Art. 9. Orice mort adus din afară sau din străinătate, nu se va putea înmormânta în cimitirul confesiunii sale, decât cu autorizaţia specială a Primăriei şi cu avizul serviciului sanitar.

Art. 10. Decedatul fără confesiune, cât şi cei ce au aparţinut vreunui alt cult ce n-au cimitire separate, vor fi primiţi în cimitirele creştine şi înmormântaţi separaţi, în locurile ce li se vor destina.

Art. 11. Când într-o familie se află persoane de diferite rituri nu se va putea interzice femeii de alt rit să fie îngropată cu bărbatul său de rit ortodox în mormântul destinat pentru familia sa. De asemeni nici bărbatului de alta confesiune ce se va înmormânta în mormântul soţiei sale de rit ortodox.

Se va respecta ultima dorinţă a morţilor de a fi înmormântaţi în locul rezervat familiei lor.

Art. 12. Mormintele de orice categorie nu se vor putea deschide, înainte de 7 ani expiraţi şi constataţi, fără autorizaţie specială şi motivată.

Art. 13. La moartea unei persoane se acordă din aceste locuri, un singur loc pentru înmormântare pe termen de 7 ani.

Art. 14. Cei săraci lipsiţi de orice mijloace materiale, nu vor plăti nimic, ci vor beneficia de un mormânt temporar, de un sicriu şi transportul, pe cheltuiala Primăriei.

Art. 15. La înmormântările temporare se va observa regula de a începe înmormântarea de la un cap al parcelei destinate de a se continua până la celalalt capăt, fără întrerupere, astfel că numai după expirarea termenului temporar, se va deschide prima groapă, când se va închide ultima.

Atunci când se vor reîncepe înmormântările osemintele se vor depune în cavoul comun.

Art. 16. Cei sinucişi, cu excepţiunea celor ce s-au sinucis într-un acces de alienaţie mintală se vor înmormânta într-un loc separat în cimitir.

Art. 17. Sectanţii vor avea un careu separat de locurile temporare, pentru înmormântarea lor, fiind interzis cu desăvârşire a fi îngropaţi la un loc cu ortodocşi, nepermiţându-li-se vinderea locurilor.

Art. 18. Deshumarea este permisă numai de la 1 Octombrie până la 1 Aprilie a fiecărui an. În timpul veri mormintele nu se pot deschide în grupul mormintelor destinate pentru ortodocşi.

Art. 19. Morţii ce sunt îngropaţi în locurile temporare ce nu vor fi strămutaţi de către familiile şi rudele lor, după expirarea termenului, osemintele lor vor fi adunate de către administraţia cimitirului şi după ce li se va face obişnuita procesiune cu ceremonia religioasă se vor depune în cavoul comun, urmând ca locul să treacă la masa cimitirului, pentru a fi cedat din nou.

Atunci când termenul temporar dintr-un careu va fi pe terminate, se va face o publicaţie oficială de către Primărie, afişându-se la administraţia cimitirului, Biserici şi Oficiul Stării Civile.

Art. 20. Cimitirele vor avea câte un cavou comun construit din piatră sau beton, cu o singură uşă, în care se vor aduna toate osemintele omeneşti, găsite în timpul săpării mormintelor, precum şi cele din morminte reînnoite.

După completarea cavoului cu oseminte, el se va închide, procedându-se la construirea unui alt cavou.

La închiderea cavoului, se va oficia un parastas pentru veşnica odihnă a celor ce le aparţin osemintele adunate.

Art. 21. Obiectele pierdute şi regăsite pe teritoriul cimitirului, vor fi predate administraţiei, care le va trece într-un tablou ce va sta afişat patru săptămâni.

În cazul în care în acest interval nu se vor prezenta posesori, aceste obiecte pierdute vor fi vândute prin licitaţie publică, iar sumele încasate se vor vărsa la fondul pentru întreţinerea cimitirelor.

Art. 22. Persoanele ce solicită înmormântări gratuite, se vor adresa Primăriei, cu cereri, care vor fi soluţionate după caz.

Primăria are drepturi de a percepe taxe de înmormântare.

Art. 23. Cadavrele transportate la cimitir, fără a fi anunţate cu 24 ore înainte, precum şi cele după orele stabilite pentru înmormântări nu vor fi primite în cimitir, răspunderea căzând asupra instituţiei care a transportat cadavrul.

Art. 24. În cazul în care se transportă la cimitir un cadavru fără certificat de deces, sau în afară de ora stabilită înmormântării, cadavrul va fi depus în capelă sau casa mortuară a cimitirului, comunicându-se cazul Circei de Poliţie.

Atunci când administraţia cimitirului vede că termenul pentru ţinerea cadavrului a expirat neprezentându-se nimeni pentru a-l îngropa, va raporta cazul Primăriei, care va dispune de înmormântare.

Înmormântarea nu se va face decât după aprobarea Ofiţerului Stării Civile.

Capitolul II

EXPLOATAREA CIMITIRELOR

Art. 25. Locurile de înmormântare se împart în locuri de veci şi temporare pe 7 ani.

Cele de veci se împart în 2 categorii :

În prima categorie intră toate acele locuri ce au ieşirea la aleile principale ale cimitirului, iar în categoria a II-a cele aflate în mijlocul careurilor. Locurile provenite din reducerea aleilor la 8 m lăţime, se vor considera locuri de veci de prima categorie.

Art. 26. Locurile de veci se cumpără fără să creeze cumpărătorilor dreptul de proprietate definitivă, ci numai o concesiune perpetuă, de a fi folosite de cumpărătorii şi moştenitorii lor, în linie descendentă şi ascendentă directă şi colateral până la gradul IV, pentru scopul destinaţiei pe care o au.

Art. 27. Orice acte de dispoziţie, făcute de către cumpărătorii locurilor contra acestor dispoziţii sunt nule şi nu pot fi opozabile Municipiului Constanţa.

Art. 28. Pentru concesiunea locurilor de perpetuitate, se vor încheia acte de concesiune model ce vor fi întocmite de către serviciul contencios al Municipiului şi emise de către serviciul bunurilor Municipiului Constanţa.

Art. 29. Serviciul Bunurilor va ţine câte un registru special de evidenţă al locurilor de veci şi temporare, care va destina şi face atribuirea lor după cerere.

Art. 30. Locurile de veci ce nu vor fi achitate integral la casa Municipiului, se vor considera ca locuri temporare, neînmânându-se cumpărătorilor titlurile de concesiune, până ce nu vor face dovada achitării integrare a locului.

Se exceptează locurile vândute până în prezent, în condiţiile de plată ce s-au fixat.

Art. 31. La locurile de veci crucile vor fi de piatră sau metal, împrejmuindu-se terenurile cu zid sau grilaj de fier în termen de 1 -3 ani.

În cazul când împrejmuirile nu vor fi efectuate în termenul mai sus arătat, aceste locuri se vor considera temporare.

Art. 32. Dimensiunile locurilor de înmormântare perpetue în noile parcelări, vor avea lungimea de 3 m, lăţimea de 1,40 m şi adâncimea de 2 m, fiecare mormânt, cu distanţa de 50 cm între morminte.

Capitolul III.

Construcţii ce se vor efectua în cimitire

Art. 33. Este interzis oricui să întreprindă vreo lucrare pe teritoriul cimitirelor, fără prealabila autorizaţie ce se va elibera de către Primăria Municipiului Constanţa, serviciul bunurilor.

Pentru obţinerea autorizaţiei, pe locul pe care se doreşte executarea lucrării, solicitatorul va adresa o cerere Primăriei, la care va ataşa copie de pe titlul de concesiune şi planurile respective în dublu exemplar, vizate de către serviciul tehnic al Municipiului.

Art. 34. Acei care vor construi cavouri subterane, statui, mausolee şi grilaje, se vor îngriji ca aceste construcţiuni să fie executate solid, pentru a se putea evita deteriorarea lor .

Construcţiunile se vor executa în conformitate cu regulamentul de construcţii al Municipiului.

Bolţile pentru a suporta greutatea monumentelor ce se pun, vor fi construite din cărămizi conice, bine comprimate şi arse, sau din beton armat.

Art. 35. Bolţile după o tencuială de ciment cu nisip se va aşterne un strat de 0,12 m beton de ciment, iar după ce se va prinde bine betonul, se va tencui din nou cu ciment în grosime de 0,03 m, pentru a se putea evita pătrunderea umezelii de la florile aflate pe boltă, ce ar cauza o eventuală deteriorare.

Art. 36. Cavourile vor avea pentru fiecare coşciug în parte, celule închise, executate din zidărie de beton.

Art. 37. Administraţia cimitirului va destina un loc unde se vor prepara materialele de construcţie.

Art. 38. La construcţia temeliei de zid, sau la aşezarea pietrelor pentru fixarea grilajului, se va respecta atât alinierea dinspre alee, cât şi suprafaţa locului pentru ca între aceste construcţii să nu cuprindă o suprafaţă mai mare, decât cea delimitată.

Art. 39. Orice lucrare efectuată ce nu respectă dispoziţiile regulamentului de faţă, precum şi autorizaţia şi planul respectiv, va fi oprită, iar construcţia nereglementată desfiinţată.

Art. 40. Resturile de pământ, gunoaiele, precum şi rămăşiţele ce ar rezulta din construcţii, se vor transporta de către constructori în fiecare seară, afară din cimitir, în locurile ce se vor indica de către administraţia cimitirului.

Art. 41. Este cu desăvârşire interzis construirea cavourilor subterane din lemn.

Art. 42. Băncile din exteriorul mormintelor, se vor face după tipul celor aflate în cimitir şi se vor plasa pe locurile unde nu se va împiedica circulaţia.

Capitolul IV

PERSONALUL ŞI ATRIBUŢIILE SALE

Administraţia cimitirului

Art. 43. Personalul cimitirului central se compune din :

a) Un administrator bugetar

b) Un subadministrator

c) Portarii

d) Gardienii după necesităţi

e) Groparii

Art. 44. Administratorul va fi de religie creştină ortodoxă.

El va controla personalul de sub ordine, făcând observaţii celor ce nu-şi îndeplinesc serviciile conştiincios.

Atunci când personalul devine nesupus, sesizează Primăria

Administratorul execută toate ordinele şi hotărârile date în scris de Primărie, conduce cancelaria cimitirului purtând toate registrele stabilite de Primărie şi anume :

1. Registrul locurilor de veci pe categorii.

2. Registrul locurilor temporare.

3. Registrul inventar de averea a cimitirului .

4. Chitanţierul pentru încasarea diferitelor taxe.

El este responsabil de orice daune s-ar cauza din neglijenţă .

Primeşte comenzile pentru înmormântări, încasează de la public taxele cuvenite cimitirului, eliberând chitanţe din chitanţierul respectiv, pentru sumele încasate.

Rezolvă şi execută adresele şi ordinele primite de la Primărie, clasându-le după rezolvare în arhiva cimitirului.

Va observa executarea strictă a dispoziţiilor prevăzute în acest regulament, pentru construcţiile ce se vor face în cimitir, fiind responsabil de orice abateri.

Fără certificatul de deces eliberat de Ofiţerul Stării Civile, nu va permite înmormântarea nimănui.

Va primi comenzi pentru mormintele ce se fac în ajunul înmormântării.

Art. 45. Administratorul este obligat ca în primele zile ale lunii următoare, să înainteze serviciului economic al Bunurilor, o situaţie a înmormântărilor pe categorii efectuate în cursul lunii precedente.

Va vărsa la casa primăriei în fiecare săptămână încasările provenite din taxe, în afară de cele din vânzarea locurilor de veci, ce se vor încasa direct de către casieria municipală.

La finele anului va întocmi o dare de seamă, de activitatea desfăşurată, pe întregul an, la toate cimitirele din întregul Municipiu, pe care o va înainta primăriei, şi serviciului bunurilor.

Nu va elibera nici un act oficial fără aprobarea Primăriei, fiind obligat a da orice informaţii s-ar cere.

Art. 46. Administratorul cimitirului central, mai are în seamă administrarea şi supravegherea cimitirelor Brătianu, Anadolchioi şi Viile Noi şi cele ce eventual s-ar înfiinţa.

Art. 47. Subadministratorul execută toate lucrările de birou ce-i sunt încredinţate de către administrator, înlocuindu-l când lipseşte.

Art. 48. Se îngrijeşte de curăţenia teritoriului cimitirului, păstrând uneltele de lucru, controlând personalul inferior, ca să se prezinte la timp la serviciu. Urmăreşte să se execute toate comenzile de zi, să se poarte cuviincios cu lumea, având grijă ca groparii să nu fumeze la înmormântări şi să nu se prezinte în stare de ebrietate.

Controlează lucrările pe teritoriul cimitirului, să fie executate în conformitate cu autorizaţiile eliberate de către primărie.

Verifica certificatele de deces la sosirea mortului, ziua şi ora mormântării fixate. În caz de neregulă opreşte înmormântarea, aducând cazul la cunoştinţa administratorului şi în lipsa acestuia Primăriei (Oficiul Stării Civile).

În fiecare seară împreună cu portarul şi paznicul de serviciu, cu o jumătate de oră până la închiderea cimitirului, va umbla şi prin sirenă, va anunţa publicul să părăsească cimitirul.

La ora stabilită, este prezent la schimbarea paznicilor şi portarilor, închizând cimitirul şi păstrând la el cheia până în ziua următoare, când iarăşi este prezent pentru deschidere.

Art. 49. Groparii sunt obligaţi a executa ordinile administratorului şi ajutorului său. A săpa gropile după dimensiunile prevăzute în prezentul regulament, a coborî sicriele în gropi şi a le acoperi cu pământ, ce-l vor aşeza pe morminte cât mai bine. Sunt obligaţi cam tot timpul anului să întreţină curăţenia întregului cimitir.

Atunci când se vor executa lucrările în regie, le vor face fără nici un fel de plată suplimentară.

Li se interzice a cere de la rudele morţilor vreo recompensă bănească sau de alta natură, pentru serviciile ce fac şi atunci când cineva din personal ar încălca aceste dispoziţii, va fi concediat.

Este interzis groparilor ca în timpul înmormântărilor să fumeze sau să se prezinte în stare de ebrietate.

Ei vor face curăţenia biroului cimitirului, cazarma groparilor şi exteriorul clădirii administraţiei.

Vor întâmpina şi conduce procesiunea până la groapă, vor întâmpina şi conduce la locurile respective căruţele însoţite cu materialele pentru diferite construcţii şi a observa ca ele să nu fie descărcate pe locurile virane fără a se cauza stricăciuni mormintelor vecine.

Nu le este permis atât lor cât şi portarilor, să părăsească cimitirul după închidere, fără autorizaţia administratorului.

Art. 50. Portarii vor sta fără întrerupere la intrarea în cimitir şi vor observa tot ce se petrece pe lângă poarta cimitirului. Vor îngriji de întreţinerea curăţeniei din partea interioară şi exterioară a porţii.

Nu vor permite intrarea vagabonzilor, a cerşetorilor, a vânzătorilor de diferite mărfuri şi a celor în stare de ebrietate. De asemeni vor opri transportarea din cimitir a vreunui obiect, fără autorizaţia administraţiei.

La sosirea procesiunii vor cere prezentarea autorizaţiei de înmormântare, verificând ziua şi ora înmormântării, anunţând groparul de serviciu.

Când observă că, vreun cadavru este introdus în cimitir înainte de orele stabilite, vor raporta cazul administraţiei şi groparul de serviciu nu execută înmormântarea până ce nu va primi ordinul administraţiei.

Paznicii de zi vor observa că cei ce circula pe teritoriul cimitirului, să se poarte cuviincios şi să nu producă vreo stricăciune mormintelor sau monumentelor funerare. Ei vor circula în timpul nopţii, observând dacă nu a rămas cineva în cimitir după închidere şi în caz de pericol va da alarma trăgând din armă.

Art. 51. Orarul pentru serviciu în cimitire este: pentru birou atât iarna, cât şi vara de la 8 dimineaţa până la ora 13 şi după amiezile orele 16-18.

Pentru lucrători, de la 6 dimineaţa şi până la orele 19 în timpul verii şi de la 8 dimineaţa si până la 18 seara, iarna.

Art. 52. La administraţia cimitirului va exista o instalaţie telefonică, pentru ca serviciul stării civile să poată anunţa în fiecare zi şi la timp înainte de ora prânzului, înmormântările ce se vor efectua.

Art. 53. Cimitirul Central şi cele suburbane, vor avea un comitet pentru ocrotirea cultului mormintelor, ce va fi compus în modul următor :

1. Primarul Municipiului

2. Inginerul Municipiului

3. Arhitectul serviciului tehnic - Membrii de drept

4. Un delegat al Consiliului Parohial, de la fiecare parohie.

5. Parohii respectivi

6. Secretarul Comitetului va fi şeful serviciului bunurilor.

Comitetul va fi convocat cel puţin de doua ori pe an şi ori de câte ori va fi nevoie.

Una dintre şedinţe se va face cu o lună înainte de formarea bugetului primăriei.

Art. 54. Primăria Municipiului poate da numai un singur loc de veci gratuit, pentru o singură persoană, celor ce au adus servicii excepţionale ţării sau municipiului. În acest caz întreţinerea mormântului cade în sarcina primăriei.

În cazuri de urgenţă, însuşi primarul poate să aprobe gratuitatea, punându-se în discuţia primei delegaţii permanente a municipiului.

În cazul în care nu se va putea obţine aprobarea definitivă, locul se va considera ca temporar.

Capitolul V

Art. 55. Nu se permite nici o lucrare de orice natura chiar şi împrejmuirea, până la obţinerea titlului de concesiune.

Art. 56. Morţii ce se vor aduce în cimitir din altă parte vor fi depuşi în camera mortuară, mortul fiind aşezat într-un coşciug ermetic de plumb sau tinichea, care va sta în altul de stejar ermetic închis, prezentându-se în acelaşi timp actul de înmormântare al primăriei comunei de unde a fost expediat decedatul, însă nu se va tolera înmormântarea decât pe baza autorizaţiei dată de primăria Municipiului.

Art. 57. Nu se va putea ţine un mort în camera mortuară mai mult de 36 ore de la data morţii. În timp de epidemie se va putea înmormânta de îndată mortul ce va fi adus, în virtutea unei decizii a consiliului de igienă şi salubritate publică.

Art. 58. După terminarea fiecărei înmormântări, atât capela cât şi casa mortuară se vor aerisi prin deschiderea uşilor, ferestrelor şi a ventilatoarelor. În caz de epidemii, primăria, după avizul consiliului de igienă şi salubritate publică, va prescrie în caz de trebuinţă, dezinfectarea specială a capelei şi a camerelor mortuare.

Art. 59. Întreţinerea şi aprinderea candelelor mormintelor se va face de către Administraţia cimitirului, fixându-se de către Primărie un tarif.

Depunerea şi conservarea coroanelor

Art. 60. Coroanele de flori se vor ţine pe morminte maximum şase luni, de la data depunerilor lor. Dacă la expirarea acestui termen familia nu le va ridica vor fi îndepărtate de către Administraţia cimitirului de pe morminte şi vor fi arse.

Înfiinţarea şi întreţinerea plantaţiilor;

DESPRE MORMINTE

Art. 61. Primăria are dreptul de a arenda locuri, din incinta cimitirului, pentru florării iar arendaşul se va bucura de dreptul de a angaja întreţinerea mormintelor cu plante ornamentale şi flori.

Art. 62. Particularilor ce îşi vor îngriji singuri mormintele nu li se permite a intra în cimitir cu căruţe trase de cai. Pot întrebuinţa obiecte pentru necesităţile lor, însă mici, ca să poată fi transportate de oameni.

DIFERITE DISPOZIŢII

Art. 63. Este cu desăvârşire interzis construirea cavourilor subterane din lemn.

Art. 64. Băncile din exteriorul mormintelor se vor face după chipul celor aflate în cimitir, modelul indicat de serviciul tehnic şi vor fi plasate pe locuri unde nu se va împiedica circulaţia, după indicaţiile administraţiei cimitirului.

Art. 65. Portarii şi gardienii celorlalte cimitire vor fi angajaţi după trebuinţă, atunci când serviciul va necesita aceasta. În aceleaşi condiţii vor fi primiţi şi cei ce se vor angaja pentru cimitirul central.

Art. 66. Pentru motive strict religioase, se va destina o porţiune de 60 m2 din locurile de veci ce va forma cercul pentru înmormântarea preoţilor străini de localitate, cât şi cei din municipiu care nu vor avea locuri de veci proprii şi nu merg la cimitirul central. În acest caz se va acorda un singur loc pentru decedat, nu şi pentru familie.

Art. 67. Se fixează trei construcţii de candele şi anume:

Categoria I-a

Candelele aprinse ziua şi noaptea

Categoria a II-a

Candelele aprinse numai ziua

Categoria a III-a

Candelele aprinse în anumite zile din săptămână, cu taxe.

Art. 67. Înmormântările se fac şi se împart în trei categorii:

Categoria I

Înmormântări de lux

Categoria II-a

Înmormântări de clasa I

Categoria a III-a

Înmormântări de clasa a II-a

Art. 68. Dispoziţiile referitoare la igienă şi salubritate publică, se vor aplica şi la cimitirele confesionale.

Art. 69. În cazul când se consideră că cadavrul nu este complet descompus, pe baza avizului serviciului sanitar, se va amâna deshumarea încă pe o perioadă de 7 ani.

Art. 70. Pentru satisfacerea cerinţelor locurilor de veci, se va destina locuri din careurile existente şi destinate actualmente înmormântărilor temporare.

Pentru înmormântări temporare, se vor destina noi careuri.

Art. 71. Pentru o mai bună întreţinere a aleilor actuale, se vor îngusta până la 8m, păstrându-se lărgimea de 22 m numai pentru aleea principală şi aceea ce se încrucişează cu cea destinată pentru capelă.

Art. 72. Preţurile locurilor de veci se fixează pe o perioadă de trei ani. Pentru prima perioadă de la data de 1 ianuarie vor fi cele actuale pentru cele din categoria I, lei 1000 şi cele de categoria II, lei 400.

Art. 73. Din sânul Comitetului, se va alege un subcomitet, restrâns, format din trei persoane:

1. Un reprezentant al preoţilor.

2. Un reprezentant al consiliilor parohiale.

3. Un reprezentant al Societăţii de înmormântări, având ca preşedinte pe primar şi ca secretar, pe şeful serviciului bunurilor, pentru a se ocupa de aproape de bunul mers al serviciului cimitirului şi a se sesiza primăria, ori de câte ori se vor constata nereguli, înştiinţându-se comitetul de conducere.

Art. 74. Nu se permite ca, cortegiile să fie urmate decât de un cor religios şi muzici militare, care se va impune la o taxă stabilită de consiliul comunal. La această taxă se vor impune şi coroanele de lux.

Art. 75. Până ce va lua fiinţă o capelă servită de preot special, în cimitirul central, serviciile religioase vor fi săvârşite de către preoţii actuali de enorie. Sunt obligaţi ca în fiecare săptămână, să îndeplinească aceste servicii, câte doi preoţi.

Art. 76. La începutul fiecărui an se va întocmi câte un tablou, de preoţii ce vor presta aceste servicii, tabloul va fi afişat de protoereul judeţului, făcându-se cunoscut în acelaşi timp preoţilor de enorie, spre a se conforma acestor dispoziţii.

Art. 77. Pentru bunul mers al serviciilor religioase prestate în cimitir de către preoţii de enorie, singurii care au toată răspunderea, se stabileşte ca aceste servicii în zilele când se produce aglomeraţie ca: Luni după Duminica Tomii, Sâmbăra Rusaliilor etc. Serviciul să înceapă la ora 730 prin oficierea parastasului la cripta comunei, de către toţi preoţii şi numai după aceasta se vor începe serviciile particulare.

Semnalul pentru începerea slujbei se dă prin sunarea clopotului.

Art. 78. Preotul garnizoanei are dreptul să ia parte la parastas, nu însă şi la serviciile particulare ale enoriaşilor, fiind obligat să oficieze aceste servicii în cimitirul său la cripta eroilor, servicii pe care preoţii de enorie le vor săvârşii numai în lipsa preotului garnizoanei.

Art. 79. Dispoziţiile generale ale acestui regulament intră în vigoare din data de

Fragment din lucrarea „Constanţa - Mărturii documentare, Regulamente ale administraţiei locale vol. I (1879 -1949)", ediţie coordonată de Constantin Cheramidoglu şi Virgil Coman