Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
//
13:43 11 12 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Statia de epurare a Constantei este conforma cu normele UE SC RAJA SA a reusit sa scape turistii de surprizele plutitoare din mare

ro

05 Aug, 2010 00:00 6474 Marime text

p1-raja_-_felix_stroe.jpgDatorită programului ISPA, Constanţa se poate mândri cu o staţie modernă de epurare, iar apa care este deversată în mare nu mai este nocivă.

Ceremonia prin care a fost marcat sfârşitul acestei părţi de proiectului „Reabilitarea reţelei de canalizare şi a facilităţilor de epurare a apelor uzate în Constanţa“ a avut loc la sediul central al SC RAJA SA.

Printre invitaţi s-au numărat, pe lângă directorul general, Felix Stroe, gazda evenimentului, şi primarul Constanţei, Radu Mazăre, preşedintele CJC, Nicuşor Constantinescu, reprezentanţi ai celor trei firme străine de construcţii care au contractat părţile A, B şi C ale proiectului, precum şi deputaţii PSD Eduard Martin şi Antonella Marinescu, senatorii PSD Nicolae Moga şi Alexandru Mazăre, consilierii locali Victor Manea, de la PNL şi Florin Gheorghe, de la PDL, consilierii judeţeni PDL Mihai Petre şi Florian Constantin, precum şi primarul din Valu lui Traian, Florin Mitroi, edilul din Hârşova, Tudor Nădrag şi primarul municipiului Medgidia, Marian Iordache. Directorul general al SC RAJA SA era foarte mândru pentru realizările săvârşite. „Punerea în funcţiune a celor trei obiective ISPA a fost o adevărată aventură, deoarece lucrările au durat 10 ani şi am trecut prin multe peripeţii. Staţia de epurare Constanţa Nord a costat 28,6 milioane euro, conductele de descărcare în mare - 20 milioane euro, iar cele 36 staţii de pompare - 18 milioane euro. La acest moment, SC RAJA SA are zero lei datorii către furnizori şi zero lei restanţe la BERD, faţă de miliardele de lei datorie cu care am preluat societatea, pe atunci Regie Autonomă. Noi acţionăm deocamdată în două judeţe, Constanţa şi Ialomiţa, urmând ca în aceste zile să semnăm şi preluarea municipiului Slobozia, cu peste un milion de locuitori permanenţi“, a declarat Felix Stroe. Primarul Constanţei a fost încântat că poate să fie prezent şi la evenimente pozitive. „Când lucrările merg bine, nimeni nu le bagă în seamă. Apa potabilă este OK, RAJA este OK, dar astea nu sar în ochii nimănui. Rareori am mai întâlnit să vedem lucrări care merg bine şi este prima dată de la începutul anului când sunt prezent la un lucru pozitiv şi nu mai sunt nevoit să anunţ tăieri, reduceri sau sistări de programe. Sper ca şi cei care au votat cu pasiune în iarnă la alegeri să vadă ce se realizează şi să nu mai voteze la fel şi data viitoare“, a susţinut Radu Mazăre. Preşedintele CJC a dorit să aducă nişte completări. „Problemele acestea ale proiectului ISPA au început înainte ca eu să fiu preşedinte al CJC, din 1998, când s-a semnat un memorandum de finanţare ca mai apoi să se constate că se va alege altă locaţie. Sper ca SC RAJA SA să fie cea care să capteze şi râul de sub Marea Neagră“, a spus Nicuşor Constantinescu. raja-1.jpg

Nămol pentru agricultură

La Staţia de pompare, reţeaua de canalizare şi deversare din zona Constanţa Sud, Contractul C al programului, au avut loc schimbări majore, reprezentantul constructorului Wabag, Antoniu Beioglu, oferind câteva detalii. „În această staţie au avut loc reparaţii civile, mecanice şi electrice, astfel că nu există niciun operator, toate datele fiind trimise la centru de către computer“, a afirmat Antoniu Beioglu. În Staţia de epurare din Constanţa Nord, apa reziduală intră în staţie, este trecută printr-o sită rară, care reţine deşeurile de dimensiuni mai mari, apoi apa trece printr-o sită deasă, care reţine particulele mai mici, pentru ca procesul de purificare să treacă apa printr-un denisipator, prin cuva de aerare, dezodorizare, pentru ca, mai apoi, să se folosească un nămol. Apa care merge în mare este curată, fapt demonstrat şi de algele care s-au format în mod natural deasupra cuvei prin care trece apa, precum şi de peştii care au găsit un mediu propice de supravieţuire. Nămolul rezidual astfel obţinut poate fi întrebuinţat cu succes în agricultură. „Acest nămol este dus la Halta de depozitare Luminiţa, a cărei capacitate poate primi nămolul nostru până în 2020. Se doreşte construirea unui sistem de canale prin care să ducem nămolul în zona Poiana, unde acesta să fie amestecat cu vegetale şi folosit ca îngrăşământ în agricultură“, a completat Aurel Presură, directorul general adjunct al SC RAJA SA.

Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii

  • ionescu 05 Aug, 2010 12:37 RAJA Constanta mareste preturile dupa ureche.Nimeni nu-i intreaba nimic.Achizitii de tot felul,salarii peste presedinte,schimburi de experienta in alte continente.Toate pe banii fraierilor de constanteni.