De la Oleg Danovski la Dănuţ Moisoiu Cetăţenii de onoare sau drumul de la mediocritate la excelenţă şi retur
De la Oleg Danovski la Dănuţ Moisoiu: Cetăţenii de onoare sau drumul de la mediocritate la excelenţă şiMunicipiul Constanţa se poate lăuda cu o galerie impresionantă de cetăţeni de onoare. De la sportivi de carieră la artişti plastici care au semnat şi încă semnează lucrări în faţa cărora nu putem decât să ne înclinăm. Oameni care au excelat în diferite domenii, care au dat noi dimensiuni sportului, picturii, artei. Sunt cei care şi-au închinat o bună parte din viaţă competiţiilor. Câştigătorii, învingătorii, medaliaţii. Sunt cei care şi-au dedicat viaţa pânzelor, uleiurilor, acuarelelor. Constanţa are în această galerie şi câteva scăpări. Figuri care fac notă discordantă cu celelalte personalităţi declarate cetăţeni de onoare. Oameni care n-au dat măsura excelenţei, care nu s-au remarcat prin ceva ieşit din comun.
Să facem, aşadar, o trecere în revistă a celor care, din 1995 până în 2004, (căci doar aceştia figurează într-o listă pe site-ul Primăriei Constanţa) au fost declaraţi cetăţeni de onoare ai municipiului Constanţa.
În septembrie 1995, Consiliul Local Municipal Constanţa i-a acordat titlul de cetăţean de onoare lui Oleg Danovski, celebrul coregraf care, din 1941 până în 1977, s-a dăruit baletului Operei Române şi care, de asemenea, a înfiinţat la Constanţa unul dintre cele mai apreciate ansambluri de balet din Europa.
Au urmat titluri de cetăţeni de onoare acordate unor sportivi care au făcut performanţă, nume grele în istoria sportului românesc: Leonard Doroftei, Francisc Vaştag, Emilia Ciosu, Gheorghe Hagi, Simona Amânar.
Un omagiu adus artei
În iunie 1996, consilierii locali votează pentru decernarea trofeului „Amfora" lui Radu Ciorei, „pentru merite deosebite în domeniul culturii". Ciorei este dirijorul principal al Teatrului Naţional de Operă şi Balet „Oleg Danovski". De-a lungul carierei sale a primit o serie de distincţii, printre care se numără „Premiul Naţional pentru Dirijarea Operelor" în 1998 şi „Omul anului", secţiunea Cultură, în 2000. Tot atunci a primit acest trofeu şi tot pentru merite deosebite în domeniul culturii actorul Mihai Sorin Vasilescu. În aceeaşi lună, acelaşi an, a fost distins cu acest trofeu şi artistul plastic Ion Tiţoiu, însă titlul propriu-zis de cetăţean de onoare l-a primit în vara lui 2009. Artistul este profesor universitar în cadrul Universităţii Ovidius, secţia Pedagogia Artei, specialitatea Pictură - Sculptură. Liceul „Mircea cel Bătrân", actual colegiu naţional, a fost distins cu acelaşi trofeu „Amfora" de către CLM Constanţa în 1996. În iunie 1997, colonelul veteran Gheorghiu Zonel primeşte şi el titlul de cetăţean de onoare al municipiului Constanţa. În luna septembrie a aceluiaşi an, Mutsuo Ariyama, preşedinte al Comitetului de Prietenie Yokohama - Constanţa, primeşte titlul menţionat. Interesant e însă că între Constanţa şi metropolele japoneze nu a dăinuit o relaţie de prietenie ieşită din comun. Constanţa mai acordă acest titlu unui străin, lui Michael C. Dow, primarul oraşului Mobile, SUA. Dar asta se întâmpla în 2000.
Toate pânzele sus
Întorcându-ne puţin în timp, trebuie să amintim că Valeriu Formite a devenit cetăţean de onoare al Constanţei în 1998, iar actorul Jean Constantin în 1999. În felul acesta, Constanţa a adus un mic omagiu celui care a fost „maestrul comediei româneşti", cunoscut pentru magistralele personaje cărora le-a dat viaţă în „Toate pânzele sus" şi „Nea Mărin miliardar". Jean Constantin debutase, de altfel, pe scena Teatrului Fantasio, în 1957. În anul 2000, titlul „Cetăţean de Onoare al Municipiului Constanţa" a fost „adjudecat" de sportiva Camelia Voinea, de profesorul doctor Vasile Sârbu, de Emanoil Moraru şi de naistul Gheorghe Zamfir. Silviu Florian Sburlan, fostul decan al Facultăţii de Matematică şi Informatică a Universităţii Ovidius, devine cetăţean de onoare în februarie 2001.
Explozie de culoare
În mai 2002, maestrul Ionel Mătăsăreanu, unul dintre cei mai apreciaţi pictori din Constanţa, intră şi el în galeria cetăţenilor de onoare. Mătăsăreanu se defineşte drept un neo-romantic căruia îi place figurativul romantic. Au urmat titlurile acordate, în 2002, lui Filimon Mihai Andrei, lui Aram Agop şi lui Nicolae Răscanu.
Oameni de podium
În septembrie 2004, administraţia locală constănţeană îi acordă titlul de cetăţean de onoare lui Octavian Belu. În acelaşi an e distinsă cu acest titlu şi Mariana Bitang. Ulterior, mai primesc acest titlu Stănei Matei, Mirela Szemerjai şi Cătălina Ponor. Lista cetăţenilor de onoare ai Constanţei se opreşte, pe site-ul Primăriei, la anul 2004.
Jazz up, Harry!
Dintre cele mai cunoscute personalităţi care au primit această distincţie în ultimii ani face parte pianistul de jazz Harry Tavitian. Declarat cetăţean de onoare la începutul anului 2011, despre Harry Tavitian se spune că este unul dintre iniţiatorii Noului Jazz Est-European. Harry Tavitian este un spiriduş al pianului, un muzician de talia lui Johnny Răducanu, un alt nume de marcă al jazz-ului, alături de care Tavitian a şi cântat.
Onoarea mea
Ei bine, în aceste condiţii, este cu totul surprinzător faptul că anumiţi consilieri locali au fost desemnaţi cetăţeni de onoare. Cu aproximativ doi ani în urmă, Dănuţ Moisoiu şi Mircea Dobre au fost, printre alţii, „cadorisiţi" cu titlul de cetăţean de onoare. Or, cu excepţia faptului de a fi longevivi în Consiliul Local, for decizional criticat, în mai multe rânduri, pentru atitudinea de „maşină de vot" a primarului, cei doi nu s-au remarcat prin ceva anume. În cadrul şedinţelor de consiliu nu se fac auziţi aproape niciodată. Nu au iniţiat niciun proiect de hotărâre care să fi rămas în memoria constănţenilor, nu au coordonat nicio acţiune de interes public, nu au făcut nimic memorabil. Cele două, trei sau „enşpe" mandate de consilieri locali - lui Dănuţ Moisoiu i se spune şi „nemuritorul din Consiliul Local" - nu echivalează, sub nicio formă, cu o activitate excelentă în folosul constănţenilor. În acest context, motivele invocate în expunerea „încropită" înainte de acordarea titlurilor de către Petrică Munteanu, potrivit căruia aceştia s-ar fi remarcat pentru „activitatea laborioasă şi implicarea în dezvoltarea urbei, pentru demonstrarea unei înalte capacităţi şi promovarea unor idei novatoare în asigurarea dezvoltării municipiului Constanţa" par de-a dreptul penibile. Ca să nu mai amintim contractele pe care Mircea Dobre le-a derulat, prin firmele sale, fie cu administraţia locală, fie cu cea judeţeană. Contracte cu bani publici, se-nţelege. Întrebarea care se impune însă este unde şi de ce a rătăcit municipalitatea constănţeană valorile la care presupunem că se raporta atunci când decidea să acorde titlul de cetăţean de onoare unei persoane? De ce intră în aceeaşi categorie Jean Constantin, Ionel Mătăsăreanu, Harry Tavitian şi... Dănuţ Moisoiu? Care sunt, deci, criteriile în funcţie de care este acordat acest titlu?
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp