Primarii constănţeni, mulţumiţi şi nu prea de prezenţa la vot

O analiză a situaţiei din judeţ arată că sunt localităţi unde cetăţenii s-au mobilizat şi au ieşit la vot pentru a-şi exprima opţiunea electorală în procent de peste 50%, cum sunt şi comune unde procentul de prezenţa este de sub pragul de 50% plus unu impus de Curtea Constituţională pentru validarea referendumului.

Acolo unde nu au votat peste 50% dintre cetăţeni, primarii susţin că de vină este actuala conducere guvernamentală, care nu a omologat datele recensământului din anul 2011.

Hânsă vorbeşte despre paradoxul referendumului

La Cernavodă, prezenţa la urne a fost de aproximativ 42%. Primarul oraşului, Gheorghe Hânsă, declară că procentul de prezenţă ar fi fost de fapt de 60% şi nu de 42% dacă erau luate în calcul datele recensământului din anul 2011 şi nu cele ale recensământului din 2002. „Paradoxul referendumului pentru demiterea preşedintelui este că, potrivit datelor recensământului, avem 16.129 de locuitori şi cu toate acestea au fost înscrişi în listele electorale 16.225 de alegători. Dacă se luau în calcul datele de la recensământul din 2011, prezenţa putea fi de 60% la Cernavodă", a declarat primarul Gheorghe Hânsă.

Nădrag: „De vină pentru cele întâmplate este actuala guvernare"

Hârşovenii sunt printre locuitorii judeţului care s-au mobilizat pentru referendum. Potrivit primarului Tudorel Nădrag, prezenţa la vot a fost de 56%. „Rezultatul referendumului de la Hârşova respectă voinţa electoratului din zonă şi era de aşteptat un asemenea rezultat, dat fiind sutele de persoane din oraş şi din localităţile învecinate care au manifestat interes să participe la adunarea populară din campania electorală. Rezultatul este firesc dacă luăm în calcul că la mitingul organizat la Hârşova au participat mii de oameni", a declarat primarul Tudorel Nădrag. Şeful autorităţii locale crede însă că la nivel naţional referendumul trecea de pragul de 50% plus unu dacă nu erau supraîncărcate listele electorale. La Hârşova, rezultatul era de 70% şi nu de 56% dacă se ţinea cont de datele recensământului din 2011, susţine primarul care declară că populaţia stabilă din oraş a scăzut cu 2.000 de persoane, fapt care nu a fost luat în seamă de actuala echipă guvernamentală. „De vină pentru cele întâmplate este actuala guvernare, care nu s-a ocupat de validarea datelor recensământului din 2011. Dacă datele erau omologate, prezenţa la referendum era de 60% la nivel naţional", este de părere Tudorel Nădrag.

La Crucea, prezenţa nu a fost cea aşteptată

Alegătorii din Crucea s-au prezentat în procent de 44,65% la urne. „Prezenţa nu a fost cea aşteptată. A lipsit şi informarea. Oamenii au înţeles de fapt că se organizează vot împotriva preşedintelui suspendat şi în favoarea preşedintelui interimar, dar nu aceasta a fost miza", a declarat Gheorghe Frigioi. Primarul a menţionat că prezenţa la referendum a fost mai scăzută decât la alegerile locale, unde s-au prezentat 54% dintre alegătorii cu drept de vot.

La Băneasa, Agigea şi Lumina populaţia a ieşit la vot

Cetăţenii cu drept de vot din Băneasa s-au mobilizat pentru referendum, 59% dintre alegători s-au prezentat la urne. „Populaţia a ieşit la vot. La trei secţii au votat tot atâtea persoane ca la alegerile locale. La o singură secţie au fost prezenţi cu 200 mai puţini decât la alegerile din vară", a declarat primarul oraşului Băneasa, Ion Marin. Potrivit primarului, din cei 4.355 de localnici cu drept de vot au fost prezenţi la urne aproximativ 2.500. Potrivit primarului Cristian Cîrjaliu, la Agigea au fost prezenţi la urne 62% dintre alegătorii cu drept de vot, cu 8% mai puţini decât la alegerile electorale din vară. „Este o prezenţă bună cea de 62%, având în vedere miza referendumului şi absenteismul înregistrat la nivelul comunei. Rezultatul înseamnă că la Agigea există un electorat stabil, lucru pe care îl apreciez", a precizat primarul Cristian Cîrjaliu. Cetăţenii din Lumina s-au prezentat şi ei în număr mare la urne, fiind înregistrată o prezenţă de 58% la referendumul pentru demiterea preşedintelui suspendat Traian Băsescu de duminică 29 iulie.

Delicoti nu-şi explică prezenţa aşa de mare

Locuitorii din Poarta Albă au mers la urne în procent de 32%, cu toate acestea prezenţa la vot pe raza comunei a fost de 55,38%. Motivul? Potrivit primarului Vasile Delicoti, 23% dintre voturile exprimate la Poarta Alba au fost înscrise pe liste suplimentare, 948 de cetăţeni apelând la Poarta Albă la listele suplimentare. Potrivit primarului, au votat în cele patru secţii de votare de pe raza judeţului, pe liste suplimentare, persoanele cazate la Căminul de Bătrâni, cei de la Penitenciar, dar şi 50 de persoane aflate în trafic. Primarul Vasile Delicoti îşi pune semne de întrebare cu privire la validitatea rezultatelor referendumului la nivel judeţean şi naţional. „Am mers atât la Constanţa, cât şi în celelalte localităţi învecinate. Nici eu, nici colegii mei din ţară nu am văzut pe stradă aceeaşi zarvă ca la alegerile locale şi cu toate acestea între rezultatul de la referendum şi cel de la alegerile locale există o diferenţă de numai 10%. Mai precis, în timp ce la locale a fost înregistrată o prezenţă de 56%, la referendum s-a raportat o prezenţă de 46% cu doar zece procente mai mică, fapt inexplicabil dacă ţinem cont de fluenţa scăzută în secţiile de votare", a declarat Delicoti.