Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
//
04:47 05 12 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Prefectul Gheorghe Martin politizeaza institutiile statului

ro

22 May, 2004 00:00 1011 Marime text

Sefii unitatilor publice inregimentati inainte de alegeri

Pentru ca vrea sa monitorizeze atent starea alegerilor in judet, reprezentantul Guvernului in teritoriu primeste zilnic raportul situatiei din teren * Directorii constanteni ai institutiilor statutului prezinta zilnic "onorul" prefectului Martin * Pentru ca va trebui sa paraseasca fotoliul de prefect, Martin isi pregateste o iesire spectaculoasa din scena * Dupa ce, la inceputurile sale pe scena politica autohtona, Martin nu a stiut sa se impuna, a gasit de cuviinta "sa ii traga de urechi pe directorii deconcentratelor", si asta doar pentru a iesi in evidenta

Dupa ce, in urma cu mai bine de 14 ani, cu totii am crezut ca, o data cu instaurarea democratiei pe toate treptele, vom scapa si de ceea ce se numeste politizare excesiva, acum institutiile statului de la nivelul judetului Constanta sunt pe cale sa fie repolitizate, datorita bunavointei reprezentantului Guvernului in teritoriu, Gheorghe Martin. Intr-una din zile am vrut sa stabilim o intalnire de lucru cu unul dintre directorii uneia din cele mai importante institutii ale statului cu reprezentativitate judeteana. Surpriza avea sa fie foarte mare in momentul in care am aflat ca este, practic, imposibil sa capatam aceasta intalnire. Si asta in conditiile in care fiecare director de institutie deconcentrata care se afla in subordinea prefectului trebuie sa semneze condica in fiecare dimineata la ora 9.00 trecute fix, si asta doar pentru a-i da raportul prefectului Martin. Si mai mare a fost surpriza sa aflam ca acest gen de intalnire se va desfasura pana in preziua alegerilor. Asa cum era si firesc, ne-am intrebat ce se urmareste cu aceste intalniri. Raspunsul a venit imediat, insa fara a ne lamuri. "Trebuie sa raportam zilnic problemele cu care ne-am confruntat in zona noastra de responsabilitate". La inceputul istoriei lor postdecembriste, institutiile publice descentralizate constantene au fost intens politizate. In anul 1992, cand au avut loc primele alegeri pentru administratia locala, miza castigarii fotoliilor de directori ai institutiilor deconcentrate a fost enorma. Inca de pe atunci se vorbea despre o imparteala preferentiala a posturilor de conducere de la principalele institutii. Atunci, victoria dreptei din Romania din primavara lui 1992 a confirmat politic-economic forta coalitiei create de Corneliu Coposu, chiar daca, la alegerile generale din acel an, performanta politica a nu a fost confirmata. In anul 1996, disputa pentru institutiile statului a fost partial depolitizata. Intrarea in cursa electorala a unui candidat ca Gheorghe Mihaesi, provenit din lumea universitara, a fost semnalul constituirii unui discurs in care proiectul politic ceda pasul in fata ideii ca fiecare comunitate in parte are nevoie de un bun manager, administrator, de un gospodar, de un om harnic, de un ins priceput. Desi avea experienta administrativa, mandatul lui Mihaesi a fost un esec mult comentat la vremea respectiva. Modelul a fost reprodus in mai toate locurile: pana si Funar, cel mai politizat dintre primarii postdecembristi, a asumat acest discurs administrativ al harniciei si priceperii. In fine, in anul 2000, depolitizarea a fost maxima: nici un director al vreunei institutii a statului de la nivelul judetului Constanta nu voia sa propuna altceva decat reteta optima a prevenirii crizei sociale si solutia miraculoasa a saraciei. Astfel, directori precum Constantin Bragaru sau Tiberiu Plesu, Camelia Ciobotaru sau sindicalistul Marian Foca, Dumitru Coiciu ori acum, protapit recent, seful Inspectoratului Scolar Judetean, Petrica Miu, au fost unsi in fruntea institutiilor pe care le conduc dupa ce au fost ascultati, ca niste studenti, la teoria protectiei muncii si chiar la istoria salubrizarii din propria comunitate.

Prefectul sta cu gura pe directorii institutiilor deconcentrate

Daca ne intoarcem in timp, dupa numirea lui Gheorghe Martin in functia de prefect in luna aprilie a anului 2002, judetul Constanta a devenit cu precadere din nou model: de data aceasta, in sens invers, adica in sensul politizarii institutiilor pe care Martin le avea in subordinea sa. Motivatia politizarii acestor institutii este una singura: o parte insemnata a bugetelor depinde inca de centru. Multi dintre directori au fost pusi in fata unei alegeri: buget rezonabil (ca membru vechi sau nou intrat in PSD) ori sicane administrative (ca adversar politic). Asa ca, in acest rastimp, prefectul Martin a stat cu gura pe subordonatii sai astfel incat unora a ajuns sa le fie frica de reprezentantul Guvernului in teritoriu. Inca de acum doi ani, Martin a exersat genul de sedinte pe care le faci asa, doar de amorul artei si in ideea de a se sti cine este sef. Asa cum era si normal, acum, in preajma alegerilor, cand primul om al judetului se teme iarasi pentru scaunul sau, isi aduce aminte ca are in subordine 46 de directori ai unor institutii deconcentrate, si in cea mai mare parte politizate, si ii cheama in fiecare dimineata la institutia pe care inca o mai conduce pentru a mai pierde putin timpul si, probabil, pentru a-si justifica rostul celor 15 milioane de lei pe care le primeste ca salariu net, in mana. Pe de alta parte, ales dintre membrii PSD Constanta, precum Nicolae Ceausescu la cel de-al 14-lea Congres, drept vicepresedinte al social-democratilor constanteni, Martin are, cu certitudine, in aceasta primavara electorala, nopti de cosmar. Obedient fata de cei mai multi din jurul sau, Martin a preluat textul ca presa este singura vinovata pentru tot ceea ce se intampla rau in privinta sa si, in consecinta, toate intalnirile pe care le convoaca le face cu usa inchisa, uitand, probabil, de Legea transparentei informatiilor de interes public. De aceea ne si miram cand, cu diverse ocazii, isi permite sa dea bani pe comunicate de felicitari la adresa unor institutii media, dar ii este uneori lene sau n-are pofta sa citeasca realitatea cruda. Asta este, de fapt, realitatea, si nu poleiala cuvintelor de lemn sau darile de seama in fata clientelei de partid.
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii