Batjocorirea eroilor

Astazi, cu mare fast, autoritatile locale ii vor comemora cu fanfare si parade militare, pe eroii neamului * Actiunile vor avea loc numai la centru si in localitatile mari ale judetului * Si asa cum se obisnuieste la astfel de ocazii, zilele acestea in toate cimitirele militare s-a facut curat, pentru ca vin televiziunile si presa * La monumentul de la Topraisar, nu calca nimeni pentru ca este in camp, mult prea departe de ochii autoritatilor * Aici, in Primul Razboi Mondial, au murit mii de oameni in ceea ce literatura istorica a numit "Batalia Dobrogei" * In memoria celor cazuti aici a fost ridicat pe movila de pe care feldmaresalul von Mackensen a condus personal ostilitatile o cruce inalta de 3,4 metri * Acum, intreaga movila, cu un diametru de circa zece metri la baza si inalta de circa doi metri este plina de balarii, unele care ajung chiar pana la jumatatea crucii # Viceamiralul in rezerva Marcel Dragu, presedintele Oficiului National pentru Cultul Eroilor Filiala Constanta ne-a declarat ca aceste monumente si cimitire ar trebui sa fie ingrijite de autoritatile locale si unitatile militare din zona * Unul din monumentele la care se organizeaza astfel de manifestari este cel din strada Traian * Monumentul, mutilat din timpul comunismului, asa a ramas si acum * Ca un facut, chiar in apropierea Zilei Eroilor, veteranii romani de razboi au inaintat guvernantilor un memoriu in care acuza masurile abuzive ca urmare a hotararii de a suspenda eliberarea de medicamente gratuiteLa 23 august 1920, Parlamentul Romaniei a votat "Legea pentru cinstirea memoriei eroilor cazuti", care prevedea ridicarea in capitala a unui cenotaf dedicat tuturor eroilor neamului si pe care urma sa fie depusa o Carte de Aur cu numele tuturor celor morti pentru patrie. Ulterior, s-a renuntat la realizarea cenotafului si s-a hotarat ca in anul 1923, de Ziua Eroilor, sa fie inhumate in Bucuresti, cu mare ceremonie, ramasitele pamantesti ale unui ostas necunoscut roman, care sa reprezinte sacrificiul tuturor acelora care au cazut pentru tara De atunci, pana in prezent, se organizeaza de Ziua Eroilor ceremoniale militare de cinstirea memoriei celor cazuti pe campurile de lupta. In memoria eroilor s-a instituit Monumentul Ostasului Necunoscut, al carui ceremonial de inhumare a avut loc in ziua de 17 mai 1923, denumita de atunci Ziua Eroilor. Aceasta zi de pomenire a fost aleasa de sarbatoarea ortodoxa a Inaltarii Domnului. Pentru desemnarea Ostasului Necunoscut s-a hotarat ca, incepand din 11 mai 1923, sa se dezgroape de pe tot cuprinsul tarii zece ostasi necunoscuti de pe campurile de lupta de la Marasesti, Marasti, Oituz, Targu-Ocna, Jiu (Rasovita), Prahova (Muntele Sorica), Bucuresti (Balaria), Dobrogea (Topraisar), Transilvania (Ciucea) si Basarabia. Cele doua mari razboaie mondiale au adus numeroase jertfe. Pe teritoriul Dobrogei au cazut multi ostasi ai Armatei Romane. Aici, au fost inaltate monumente si au fost organizate cimitire militare. In prezent cele mai multe cimitire ale eroilor se gasesc la Constanta, Medgidia, Mircea Voda, Techirghiol si inca unul undeva intre Topraisar si Pecineaga. Pentru ca astazi este Ziua Eroilor, am vrut sa vedem cam cum se pregateste si unde se vor depune flori si coroane, potrivit vechilor obiceiuri ale mai marilor judetului nostru.Movila cu cruce de la TopraisarEste cunoscut ca in toamna anului 1916, a avut loc, in doua etape, ceea ce literatura istorica denumeste "Batalia Dobrogei", ambele avand loc in preajma localitatii Topraisar. In prima, in care au fost angrenate sase divizii romane, doua ruse si o divizie sarbo-croata i se opunea o armata bine inarmata alcatuita din armatele germano-bulgaro-turce. Inamicul a fost oprit, aici murind sute de militari ai ambelor parti aflate in razboi. Ce-a de-a doua batalie a avut loc in perioada 19-21 octombrie 1916, frontul, larg de 17 kilometri, cu centrul la Topraisar a opus trupele germano-bulgaro-turce care au declansat o ofensiva generala, fiind ocupate de inamici rand pe rand Agigea, Techirghiol, Topraisar si Constanta. Batalia a fost condusa de insusi feldmaresalul von Mackensen, care si-a amplasat cartierul general pe o movila amplasata in centrul campului dintre Topraisar si Pecineaga.Pe movila de pe care se vedea intreg campul de batalie a fost ridicata o cruce in urma cu cativa ani de zile in memoria celor cazuti aici. Monumentul are 3,4 metri inaltime si este asezata pe un soclu cu dimensiunile de 510X510 centimetri, inalt de 1,6 metri si este construit de un anonim. Acum, monumentul este un adevarat exemplu de neglijenta. Intreaga movila, cu un diametru de circa zece metri la baza si inalta de circa doi metri este plina de balarii, unele care ajung chiar pana la jumatatea inaltimii crucii. Nimeni nu-si mai aminteste de acest monument al vitejiei ostasilor romani, nici autoritatile militare, nici cele civile. Numai ca aici nu depune nimeni astazi coroane de flori, nici nu se organizeaza ceremoniale militare, asa ca nici nu trebuie aranjat pentru ca nici presa nu este invitata. Viceamiralul Marcel Dragu, presedintele Oficiului National pentru Cultul Eroilor Filiala Constanta ne-a declarat ca daca la Constanta, cimitirul militar este ingrijit, cele mai multe sunt destul de degradate, in special cel de la Mircea Voda, unde sunt adunati peste opt mii de militari cazuti in Primul Razboi Mondial. Tot Dragu ne-a mai declarat ca de aceste monumente si cimitire ar trebui sa se ingrijeasca autoritatile locale si unitatile militare din zona. Ceremoniale militare la monumente mutilateUnul din monumentele la care se organizeaza astfel de manifestari este cel din strada Traian. Potrivit unor documente puse la dispozitia redactiei noastre de fostul detinut politic Marin Mirel Stanescu, "monumentul vrea sa materializeze ideea unei medalii comemorative cum nicicand la noi nu a mai fost, pe cele patru laturi, doua medalii si doua placi, fiind sapate numele eroilor". Prima medalie, un basorelief figural din bronz cu dimensiunea de 2,5X2,25 metri, simbol de recunostinta al patriei, este materializat printr-o icoana reprezentand un arhanghel care sprijina bratul obosit al luptatorului cu spada franta. Monumentul este realizat de sculptorul Gheorghiu Zoanel, care a cioplit urmatoarele: "Glorios am stiut sa murim aparandu-ne tara si pe rege". Monumentul a fost amplasat in curtea regimentului, in zona actualului Centru Militar si a fost dezvelit la finele lunii septembrie 1938. Zece ani mai tarziu, au fost razuite de pe fata monumentului ultimele cuvinte ramanand scris doar "Glorios am stiut sa luptam aparandu-ne tara", iar de pe cealalta fata a fost astupata "Crucea Mihai Viteazul". Intre timp, a fost mutat pe strada Traian, de unde nu a mai putut fi adus inapoi, fiind acum tinta predilecta a copiilor si a derbedeilor de cartier, care scriu cu sprayuri cu vopsea tot ce le trece prin cap.Veteranii sunt in continuare batjocoritiAsa cum arata monumentele ridicate in cinstea eroilor asa este si moralul veteranilor nostri. Ajunsi la varste inaintate cei ce au indurat privatiunile frontului an de zile sunt victimele unei economii absurde facute de guvernanti.In prima zi a lunii iunie, membrii Asociatiei Nationale a Veteranilor de Razboi, Filiala judeteana Constanta au trimis pe adresa Executivului un Protest impotriva masurilor abuzive luate de catre Guvern si conducerea Statului, de a suspenda eliberarea de medicamente gratuite pentru cei care au mers in cel de-al Doilea Razboi Mondial sa-si dea tributul de sange pentru reintregirea tarii, apararea poporului roman si o viata mai buna pentru cetatenii acestei tari.Presedintele ANVVR Constanta, generalul de flotila Aeriana in retragere, Gheorghe Constantin, ne-a declarat ca "trebuie sa stie toata lumea, chiar si cei care in prezent nu cunosc sacrificiile veteranilor de razboi, ca noi, cei ce protestam astazi, am luptat patru ani pe campul de lupta, echivalentul unei legislaturi a actualilor parlamentari si ca in comparatie cu acestia, in legislatura noastra pe campul de lupta, nu am dormit la hoteluri de cinci stele, ci ne-am invelit cu foi de cort in transee contra ploii si a zapezii, nu am servit masa la restaurante cu cinci feluri de mancare din banii poporului, nu am avut la dispozitie masini de lux si secretare, iar la terminarea razboiului ne-am intors toti bolnavi, cu traume pe toata viata".Generalul Constantin ne-a mai spus ca nu au cerut drepturi, nu au batut cu pumnul in masa si nu s-au legat demonstrativ cu lanturi de stalpi si nici nu au simulat ca se autoincendiaza, avand pe dedesubt costume anti-foc."Daca soarta a facut sa nu murim pe campul de lupta si Dumnezeu ne-a dat zile ca sa mai traim, de ce actuala putere ne ia acest drept de viata prin sistarea acordarii medicamentelor gratuite asa cum de altfel a fost aprobat prin Legea 44/1994, privind drepturile veteranilor de razboi?", se intreaba si ii intreaba pe guvernanti, seful veteranilor de razboi.Veteranii mai spun in protestul lor ca: "noi nu amenintam, dar in situatia in care nu se va dispune ca veteranii de razboi sau sotiile acestora sa primeasca medicamente gratuite, ne vom rezerva dreptul sa organizam proteste in fata Parlamentului, Guvernului cat si a Presedintiei tarii".Nemultumirea acestora mai face referire si la faptul ca "veteranii de razboi nu-si permit sa plateasca medicamentele necesare consolidarii sanatatii, la care au dreptul, deoarece valoarea acestora este foarte mare, iar posibilitatile financiare ale acestora sunt reduse".Ei sunt totusi convinsi ca atat Casa de Asigurari de Sanatate, Ministerul Sanatatii, Guvernul, Parlamentul cat si Presedintia vor dispune imediat si in cel mai scurt timp solutii pentru a nu fi obligati sa treaca la masuri de protest.