Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
11:24 13 11 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

S.C. Domeniu Public si Privat S.R.L un instrument de instrainare al patrimoniului CJC

ro

03 Feb, 2005 00:00 1214 Marime text

Nicusor Constantinescu incearca sa instraineze cladirea Scolii de Arte

Autoritatile constantene au intotdeauna alte prioritati cand este vorba despre institutiile de cultura * Centre comerciale in loc de cinematografe, magazine luxoase in loc de librarii, Mall in loc de parc sunt in general optiuni pentru care atat Primaria cat si Consiliul Judetean fac tot felul de tertipuri in numele binelui urbei # Una dintre cele mai controversate institutii a CJC este SRL-ul care are in patrimoniu toate tetrele si muzeele, dar si alte obiective care sunt in domeniul public si, mai nou, privat al consiliului * Aceasta societate este creata special parca pentru a se putea lasa loc de interpretare a legii * Un SRL poate vinde mai usor patrimoniul decat institutia administrativa a CJC * Exemplul cel mai elocvent este legat de situatia Scolii de Arte Constanta * Dupa ce in august 2004 a decis autofinantarea acesteia, in luna decembrie, CJC a hotarat ca aceeasi institutie sa treaca in domeniul privat * Directorul scolii sustine ca actiunile intreprinse vin ca urmare a unor interese obscure ale conducerii CJC care incearca sa vanda imobilului, acesta fiind situat in zona peninsulara a orasului * Cladirea are o valoare deosebita si pentru ca este una dintre cladirile vechi care a fost mai bine conservata fata de celelalte case nationalizate ajunse in paragina prin grija RAEDPP * Mutarea imobilului din domeniul public in cel privat s-a facut printr-un tertip pus la cale de oamenii lui Nicusor Constantinescu * Prima hotararea votata de consilierii judeteni facea referire la un imobil de la numarul 10 * Ulterior s-a constat greseala si in loc sa se revina, s-a indreptat eroarea imobilul in discutie fiind trecut in domeniul privat

Constanta a fost intotdeauna, pentru cei de dincolo de granite, un element reprezentativ pentru Romania. Afirmatia pare puternic intemeiata tinand cont de argumentele numeroase. Constanta este la urma urmei al doilea oras din tara dupa Bucuresti, primul oras port al Romaniei, cel mai apropiat vecin al vestitei statiuni Mamaia, si mai presus de toate, poarta "in spate" secole de istorie, ale caror urme se mai gasesc si astazi din plin. Lasand la o parte toate acestea, toti romanii se mandresc cu acest oras si chiar sefii statului si-au poftit adesea invitatii cu acelasi rang la malurile Marii Negre. Mizand pe aceste aspecte, autoritatile locale au demarat in ultimii ani numeroase proiecte care vizeaza modernizarea orasului. Problema este ca in spatele acestui scop, sa ii spunem nobil, se ascund si alte interese, de ordin oneros. Mai mult, "componente" ale altor domenii sunt pur si simplu sacrificate pe altarul acestei asa-zise modernizari, fara sa se tina seama de cele mai elementare reguli sau de legi. Ce se intampla spre exemplu cu institutiile de cultura constantene? Pentru ca, librarii mai avem doar cateva, cinematografele sunt transformate in centre comerciale, iar un spectacol de teatru mai poate fi urmarit doar o data pe luna. Ce sa mai vorbim despre salile de expozitie sau galeriile de arta? Colac peste pupaza, Consiliul Judetean Constanta, mai nou, se ocupa de emiterea unor hotarari prin care imobilele celor mai importante institutii de cultura trec din domeniul public al judetului Constanta, in cel privat.

Institutie de cultura, la mana unui SRL supus CJC

Printre aceste institutii sacrificate se numara si Scoala de Arte, deciziile CJC-ului fiind luate mai intai in vederea autofinantarii scolii si ulterior in vederea trecerii imobilului in domeniul privat reprezentand in opinia directorului scolii, primii pasi in desfiintarea institutiei. Infiintata in 1956, Scoala de Arte a avut si are un rol major in cultivarea culturii artistice a personalitatii individului, atat la nivelul creatiei artistice cat si la nivelul receptarii ei. Potrivit celor declarate de directorul acesteia, Constantin Papadopol, institutia pe care o conduce este ca valoare a doua din tara, scurta istorie de pana acum oferind culturii romanesti personalitati de valoare, numerosi absolventi regasindu-se integrati in viata spirituala a judetului. Organizata pe trei mari sectii artistice, una muzicala, alta de arta vizuala, respectiv de arta a miscarii, scoala educa in spiritul artei si al intelegerii ei, 400 de constanteni. Numarul celor care participa la cursurile oferite de scoala este o dovada vie a necesitatii functionarii ei in peisajul cultural al Constantei. Situatia Scolii de Arte a devenit critica in momentul in care, in august 2004, odata cu impunerea unui regim de autofinantare totala, sediul scolii a fost preluat de S.C. Domeniu Public si Privat S.R.L., cu promisiunea ca din ianuarie 2005 o parte a fondurilor necesare sa fie suportate de CJC. Conform legii nr. 292/ 2003 privind organizarea si functionarea asezamintelor culturale, mai exact cap XI, art.40, asezamintele culturale sunt finantate din alocatii de la bugetul local si venituri proprii. In urma acestei hotarari, potrivit celor declarate de Papadopol, Consiliul de Administratie al scolii a hotarat reducerea la minim a cheltuielilor prin renuntarea la prestarile de servicii, la contractele de service la calculatoare, centrala termica si reparatii instrumente muzicale. Pe deasupra, salariile au fost reduse la circa patru milioane, normele didactice au fost marite de la 18 ore la 25 si 30 de ore saptamanal, taxa de scolarizare fiind si ea marita de la doua milioane la cinci milioane. Intre timp, a fost solicitat sprijinul SRL-ului pentru reparatia si plata unui plafon partial prabusit si pentru racordarea la conducta de gaze, solicitari pentru care nu s-a primit nici un raspuns, reparatiile si cheltuielile ulterioare fiind achitate din propriile venituri. Situatia de criza creata a dus la pierderea unor cadre didactice dar si la retragerea unui numar de cursanti din diferiti ani de studiu, suma de bani incasata de la elevi fiind folosita pentru plata salariilor si a utilitatilor institutiei. In decembrie 2004, prin hotararea nr.274 "se aproba trecerea din domeniul public al judetului Constanta in domeniul privat a judetului Constanta" a imobilului situat in Constanta, B-dul Tomis nr.10. Numarul imobilului se pare ca a fost trecut in propunerea de hotarare gresit, in loc de B-dul Tomis nr. 110, fiind trecut nr.10, greseala care in opinia directorului Scolii de Arte a fost deliberata. Asa s-a creat impresia ca ar fi vorba de o casa veche din zona peninsulara a Constantei si proiectul a trecut fara sa fie respins de consilierii CJC. Consiliul de administratie al Scolii de Arte a solicitat ulterior retragerea hotararii adoptate pe motiv de nulitate absoluta, tocmai pentru ca in convocator s-a prezentat o alta adresa. In loc sa se revina la situatia initiala s-a actionat dupa modelul din Consiliul Local Municipal. S-a facut o noua hotarare prin care s-a facut rectificarea. In loc de numarul 10 s-a specificat 110 si lumea nu a bagat de seama ca presedintele CJC, Nicusor Constantinescu urmareste sa duca in domeniul privat cladirea. Acum statutul juridic al cladirii a fost modificat. Revenind la origini am aflat ca imobilul scolii a fost donat in 1962 de familia primarului Gh. Banescu Sfatului Popular Constanta. Aici au functionat pe rand alte institutii de cultura precum Filarmonica, Biblioteca, sediul Pionierilor si Corul. In 1990, printr-o decizie a prefecturii imobilul a fost transmis din administrarea I.C.R.A.L. in administrarea Scolii de Arte. Cladirea este reprezentativa din punct de vedere arhitectonic pentru constructiile din perioada interbelica. In opinia lui Constantin Papadopol, asemenea edificii alcatuiau puterea de seductie si pitorescul orasului, ambele pe cale de a fi pierdute acum, mai ales daca se intentioneaza vanzarea cladirii si cei peste 500 mp aferenti, oamenilor de afaceri interesati, mai ales de pozitia ultracentrala a terenului. In concluzie mai urmeaza un singur pas si anume, vanzarea. Motive se gasesc. Presedintele CJC, Nicusor Constantinescu poate invoca destule ca de exemplu, lipsa banilor si atragerea de fonduri la buget. El are scoala echipei Mazare fiind unul dintre fondatori.
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii