Vin din nou capitalurile străine. Când va modifica BNR dobânda?

România poate să fie din nou invadată de bani mulţi din străinătate astfel că dobânda va redeveni principalul instrument de politică monetară odată cu intensificarea fluxurilor de capital străin, consideră Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR.

"Fluxurile de capital străin se reiau spre economiile emergente. Deocamdată nu vedem un val foarte mare de capitaluri, dar probabilitatea este destul de înaltă Mai multe fluxuri de capital vor face din nou rata dobânzii principalul instrument. Este imposibil să te aperi majorând rezervele minime obligatorii. Apare din nou dilema ratei. Dacă majorezi dobânda, atragi mai multe capitaluri. Dacă o reduci, se diminuează entuziasmul intrării capitalurilor străine, dar apar probleme pe inflaţie", a spus Croitoru, consilier al guvernatorului BNR, la un seminar organizat de CFA România, care reuneşte peste 130 de specialişti în domeniul financiar.

În aceste condiţii , se impune reaşezarea economiei pe fundamente sănătoase pentru a nu repeta greşelile din perioada 2005-2008.

"Dacă vor fi intrări mari de capitaluri străine, trebuie să ştim cum să ne comportăm. În 2005 - 2008, când au fost intrări mari de capital nu ne-am comportat cum ar fi trebuit. Se poate face foarte puţin pentru a proteja competitivitatea prin preţ. Creşterea competitivităţii non-preţ înseamnă că toate reformele trebuie îndreptate către întărirea competiţiei, a concurenţei pe piaţă. Până acum s-au făcut prea puţine, dacă mă întrebaţi să dau un exemplu aş spune doar noul Cod al Muncii".

Încă de la sfârşitul anului trecut pe piaţă au devenit vizibile intrări de capital străin care s-au înmulţit pe măsură ce s-a ameliorat percepţia de risc privind România. BNR se vede în situaţia de a căuta noi soluţii pentru a tempera aprecierea care ajunge să lovească performanţa exporturilor, având deja rezerve valutare foarte mari, de peste 32 mld. euro.

Croitoru crede că banca centrală se va confrunta cu o creştere a rezervelor dincolo de ce ar dori sau chiar ar anticipa, ceea ce va face ca BNR să rămână în poziţia de debitor net.

La ultima şedinţă de politică monetară, din 3 mai, Consiliul de Administraţie al BNR a decis să menţină rata dobânzii de politică monetară la 6,25%, pentru a opta şedinţă consecutiv, şi nivelul rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi valută ale instituţiilor de credit. Următoarea şedinţă de politică monetară este în 29 iunie.

În condiţiile în care inflaţia continuă să crească, analiştii au început să se gândească la majorări de dobândă de la BNR.

Croitoru a spus că toate statele emergente se confruntă cu presiuni inflaţioniste, mai ales prin inflaţie importată, care pun probleme băncilor centrale. Aprecierea monedei ajută doar temporar la aplanarea inflamării preţurilor de consum.

Băncile centrale vor oscila între obiectivul inflaţie şi cel al competitivităţii, în opinia lui Croitoru, mixul de politici concretizat în punerea accentului pe combaterea inflaţiei, întărirea politicii monetare şi măsuri macroprudenţiale fiind de natură să frâneze creşterea economică.

"Este mixul de politici sustenabil? Probabil că nu. Are un defect. Consecvenţa măsurilor macro-prudenţiale va produce stabilitatea şi va da încredere investitorilor privind stabilitatea pe termen lung, ceea ce va atrage mai multe capitaluri. Acestea vor crea presiuni şi mai mari pentru apreciere. Dacă presiunile vor fi mai mari de apreciere, am îndoieli că băncile centrale vor continua politicile, şi cred că vor dori să intervină mai mult, pentru a tempera aprecierea. Aceasta ar stimula creşterea economică, dar ar fi echivalent cu schimbarea focusului de la inflaţie la competitivitate", a explicat Croitoru.

Consilierul guvernatorului BNR a adus în discuţie şi dilema intervenţiilor pe piaţa valutară, urmate de sterilizare, susţinând că sterilizarea s-a dovedit nesustenabilă pe termen lung, ducând la rate mai mari de dobândă.

"Cu cât intervii mai mult, cu atât sunt mai mari costurile de sterilizare. Mai multe intervenţii se transformă în inflaţie dacă nu sunt sterilizate complet. Sterilizările sunt nesustenabile pe termen lung. Sterilizările masive se transformă în pierderi cvasi-fiscale ale băncilor centrale, care sunt până la urmă deficite publice, deci se reflectă cumva tot în inflaţie".

Sursa: ZF.ro