Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
//
05:21 05 12 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Mancatorul de pisici

ro

24 Jul, 2003 00:00 1723 Marime text

Foamea i-a facut pe doi concubini ce locuiesc intr-o cocioaba pe malul Dunarii sa devina "filipinezi"

Mihai Chirita locuieste de peste 20 de ani, impreuna cu concubina sa, intr-o casuta de pamant pe malul Dunarii, langa Cernavoda * El stie tot ce se intampla in zona, la rezervatia fosilifera si in imprejurimile cetatii Axiopolis * Scoicile pietrificate si obiectele de inventar arheologic ii atrag pe multi straini * Multi dintre ei le cauta cu detectoare ilegale si le iau, desi legea interzice acest lucru # De foame, vecinul rezervatiei, Chirita s-a apucat sa manance pisici si caini * Primarul Hansa l-a inscris la o cantina din Cernavoda, dar Chirita prefera sa manance "natural" * Odiseea morbida a celor doi amorezi se va incheia in curand, o data cu inceperea lucrarilor la baza de agrement pe care primaria o va construi in zona

Pe malul Dunarii, chiar de sub celebrul pod construit de inginerul Anghel Saligny, incepe un perete de calcar impresionant. Pana nu de mult, putini stiau ca zona e protejata de lege, fiind rezervatie fosilifera. Dupa ce primaria Cernavoda a montat panouri de avertizare, oamenii au inceput sa devina mai atenti la interdictiile impuse de lege in astfel de cazuri. Cu toate acestea, cei mai multi dintre compatriotii nostri sunt lipsiti de educatie ecologica si de aceea zona a avut de suferit de-a lungul anilor. Nepasarea autoritatilor si inconstienta oamenilor a facut ca, pe vremea comunismului, cetatenii din Cernavoda sa ia piatra pentru constructii chiar din peretele calcaros plin cu fosile. La fel de periculosi sunt si cautatorii de obiecte arheologice care cerceteaza zona cu detectoare de metale. Trebuie spus ca, nu departe de rezervatie, se afla cetatea "Axiopolis" care nu poate fi cercetata pentru ca pe teritoriul ei functioneaza un depozit de armament al Marinei Militare. Dunarea, peretele fosilifer si constructia impresionanta a podului fac din zona un loc de un farmec aparte. De aceea, baza de agrement pe care primarul Gheorghe Hansa vrea sa o construiasca va fi amplasata chiar aici. Pana atunci insa, zona ramane destul de izolata si greu de pazit impotriva celor care vor sa plece de aici cu suveniruri.

Ecarisaj pe malul Dunarii

Mihai Chirita, care locuieste de peste 20 de ani chiar langa rezervatie, pe malul apei, stie cele mai multe despre aceste locuri. Barbatul ne invita plin de orgoliu pe domeniul lui, o curte plina cu buruieni si pomi fructiferi. "E multa munca aici", spune Chirita rasucindu-si intre degete o tigara facuta din hartie de ziar. Intelegem ca munca e pentru a culege fructele si a face tuica. In rest, in curte domneste o dezordine de nedescris, ca la o groapa de gunoi. Oale sparte, zdrente murdare, hartii si celofane aruncate peste tot. Curentul electric e un vis tare indepartat, la fel si apa curenta. Cu toate acestea, Chirita spune ca s-a obisnuit si nu are nevoie de nimic altceva. Vrea numai sa fie lasat in pace. El isi lumineaza casa cu lumanari si bea apa direct din Dunare. "La ce sa o mai fierb, ca daca o fierb nu tine. Se borseste repede...Probleme cu stomacul nu am din cauza asta. Numai capul pieptului mi se umfla cateodata. Cineva mi-a spus ca e de la tigari, dar eu cred ca e de la apa.". Chrita si-a ridicat din pamant o casuta saracacioasa cu doua corpuri si traieste din pomana pe care o mai primeste prin oras si din pescuit. "Cu pestele acum nu prea mai merge, ca a scazut Dunarea. Mancam si noi ce putem". Chirita are si o concubina de vreo 50 de ani, Leana, care are, saraca, probleme de sanatate. Ne spune, in soapta, ca " Mihai e cu capul", de cand a cazut de pe peretele fosilifer. Chrita ne povesteste despre "cautatorii de comori": "Vin multi pe aici, cu aparate din alea, ca sa caute tot felul de lucruri. Altii vin ca sa ia scoici din alea mari, de piatra". Ne spune ca a auzit ca in peretele de piatra ar fi o scoica imensa, de cateva sute de kilograme, la care viseaza toti strainii care ajung in zona. Chrita se lauda ca a descoperit o piatra cu o inscriptie ciudata, pe care nu au putut-o descifra deocamdata, nici specialistii de la Muzeul National de Istorie si Arheologie Constanta(subiectul a fost prezentat in ziarul nostru din 10 iulie).

Ilegal pe malul apei

Aflam de la primarul Hansa ca Mihai Chirita locuieste ilegal in casuta lui de pe malul apei. Asa cum era de asteptat, el nu are autorizatie de constructie pe locul respectiv. Cu toate acestea, primarului i s-a facut mila de locuitorul solitar de pe malul Dunarii si a incercat sa il ajute, inscriindu-l la o cantina sociala din Cernavoda. Chrita, orgolios de felul sau, merge la cantina numai iarna, vara preferand sa se descurce cum poate: "Mai prind un peste, mai fac ciorba de scoici". Ceea ce nu vrea sa spuna Chirita este ca, de foame, mananca pisici si caini. Am aflat ca totul a inceput atunci cand un caine de pripas se tot invartea pe langa oala in care Chirita fierbea cativa cartofi degerati, pentru o ciorba. Enervat de insistentele cainelui, barbatul l-a avertizat pe patruped ca, daca nu il lasa in pace, il va baga in ciorba. Asa cum era de asteptat, maidanezul nu a inteles si s-a trezit aruncat in oala cu apa fierbinte. Se pare ca lui Chirita i-a placut gustul ciorbei si a repetat figura de mai multe ori, atunci cand ramanea fara mancare, iar apoi a trecut si la pisici. Atunci cand l-am intrebat despre preferintele lui gastronomice, a fost foarte incurcat, s-a prefacut a nu intelege despre ce e vorba si s-a apucat sa ne povesteasca despre "comenzile" de pui de balta venite din partea canadienilor care lucreaza la Centrala. "Prindeam broaste din Dunare si le duceam sa le manance, iar ei imi dadeau niste banuti. Odiseea morbida a celor doi amanti, Mihai si Leana va lua sfarsit in cativa ani, atunci cand primarul va fi nevoit sa ii mute de acolo pe cei doi amorezi mancatori de caini si pisici, pentru a construi baza de agrement a orasului.
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii