Indemnizatia pentru boli profesionale si accidente se reduce cu 20%

A intrat in vigoare actul normativ privind fondul de risc si accidentare

Despagubirea de 80% se va acorda din fondul de risc * Sindicalistii se intreaba ce se intampla cu salariatul accidentat sau bolnav in cazul in care agentul economic unde este angajat nu vireaza banii * Delia Greavu, directorul CJP Constanta, crede ca, in cele din urma, se va acorda o indemnizatie de 100%

Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei a emis anul trecut o ordonanta de urgenta referitoare la statutul si indemnizatiile oferite angajatilor afectati de boli profesionale si accidente de munca. Ordonanta care a intrat in vigoare la inceputul acestui an aduce cateva modificari la Legea 346/2002, cea mai importanta vizand articolul 34 din vechiul act normativ. Potrivit noilor modificari, se schimba modul de calculare a indemnizatiilor. Astfel, angajatii care au suferit accidente de munca sau care sunt afectati de boli profesionale vor primi cu 20 de procente mai putini bani. Altfel spus, acestia nu mai primesc indemnizatii de 100%, ci doar de 80%. Conform noului act normativ, suma ce se va aloca persoanelor care se incadreaza in reglementarile legislative se va calcula pornind de la media salariilor pe ultimele sase luni inainte de producerea accidentului sau declansarea bolii. Parerile cu privire la acest nou act normativ sunt impartite in randul directorilor caselor de pensii din tara, unii considerand prevederile bune, altii dimpotriva, considerandu-le o povara pentru bugetul asigurarilor. Delia Greavu, directorul Casei Judetene de Pensii Constanta, a declarat ca legea privind riscul si accidentarea are suficienti sustinatori ai ideii de protectie totala a persoanelor care vor suferi accidente si boli profesionale. "In ce priveste bolile profesionale, mi se pare potrivit sa le recunoastem cu toata seriozitatea si cu toata certitudinea pentru ca, de-a lungul timpului, s-a perpetuat rezerva pentru a recunoaste bolile profesionale, lucru pe care nu pot spune ca il agreez. Gandindu-ma ca in spate sunt niste persoane care sufera pentru munca desfasurata in mediul toxic, consider ca este firesc sa recunoastem bolile profesionale si sa facem ceva pentru acei oameni", a precizat Delia Greavu. Aceasta a mai adaugat ca spera sa existe o atitudine corecta fata de cei care sufera din cauza bolilor profesionale. In ceea ce priveste calculul indemnizatiilor, reprezentantul CJP Constanta a precizat ca nu poate crede ca va fi mai mic decat a fost pana acum, in special la accidentele de munca. Aceasta are convingerea ca vor surveni modificari si se va ramane cel putin la aceeasi valoare. Delia Greavu considera ca parerile pro sau contra cu privire la acest act normativ nu isi au rostul, deoarece cei care trebuie sa puna in aplicare prevederile acestuia sunt doar niste executanti. Cu privire la modul in care va fi afectat bugetul asigurarilor, Greavu a spus ca acest aspect poate fi evitat de angajatorii care au obligatia de a instrui personalul si de a pune la dispozitia acestuia echipament de protectie, astfel incat numarul imbolnavirilor si al accidentelor sa se reduca la minimum. Noutatea adusa de acest act normativ consta in faptul ca se va infiinta un fond de risc si accidentare la care vor contribui toti agentii economici. Vasile Otelea, liderul local al Blocului National Sindical, a precizat ca infiintarea fondului de risc si accidentare este o masura binevenita pentru salariati. Nemultumirea, a precizat Otelea, este legata de faptul ca nu se mai acopera in totalitate riscul, ci doar in proportie de 80%, ceea ce nu este echitabil, deoarece angajatul se supune unui risc care ar trebui acoperit in totalitate. In ceea ce priveste acest fond, liderul BNS este de parere ca apar unele neconcordante in sensul ca nu se stie de unde se vor da banii unei persoane care are de suferit in urma unei boli profesionale sau a unui accident de munca in cazul in care angajatorul nu va vira banii necesari. "Unii vor plati, insa altii, care sunt obisnuiti sa nu achite contributiile catre bugetul de stat, vor proceda la fel si in ceea ce priveste aceasta noua obligatie", a conchis Vasile Otelea. La sfarsitul anului trecut, potrivit datelor furnizate de CJP, existau 8.800 de societati platitoare, iar pe tot parcursul anului trecut s-au colectat in acest fond aproximativ 60 de miliarde lei.