Ziua Marinei Romane - devenire in timp

motto:
Pentru a primi răsplata precupeţului din piaţă, păpuşarul va mânui paiaţa ce-n sfori îşi leagă viaţa

Atunci când scopul mercantil se substituie unui moment de comemorare, rezultatul este un spectacol. Astfel au fost alunecate Serbările Nautice.O serie de întâmplări estivale ale urbei au ajuns să fie percepute ca o zi festivă a unor oameni ce-şi duc viaţa înfruntând stihiile mării. Un primar boem cu aptitudini şi iniţiative în afaceri a făcut ca la 1902 să se pomenească de Fecioara Maria ca Patroană a Marinei. De atunci ideea a prins, încetul cu încetul, iar după o vreme decretele conducătorilor au vorbit despre Sfânta Maria ca despre patronul spiritual al marinarilor. Câţi ştiu în fapt că în lumea largă Sfântul creştin al Marinarilor este Sfântul Nicolae?...

Să urmărim printre imagini şi rânduri această poveste...

V-aţi întrebat vreodată cât de vesel este marinarul de Ziua Marinei ?

Ştiţi ce este Ziua Marinei pentru marinarul de pe o navă ce-l prinde o zi de sărbătoare în port? Nu-i greu de imaginat... este o biată marionetă pusă să facă un spectacol pentru ca portuarii să se bucure de spectacolul pe care acesta îl poate juca arătându-şi viaţa ce o trăieşte pe ape.

Lume porturilor (şi nu numai) are nevoie de spectacol. Fiestele spaniole, bunăoară,sunt un bun motiv să se pună la un loc orice stare de alegorie care poate provoca distracţia. Recuzitele mai mult sau mai puţin elaborate fac din momentele de spectacol clipe de neuitat pentru privitori.

Lumea se adună în arene. Pentru spectacolele marine lumea se adună la marginea apelor. Marinarii după ce au trudit să fie navele împodobite ca de sărbătoare, îmbracă haine de împrumut şi devin păpuşi în spectacolul cerut de publicul avid de inedit. Nu poţi fi vesel la comandă de nu eşti artist. Nu poţi fi un arlechin vesel pe dinafară chiar şi când dorul de ai tăi te face neferict şi trist... şi totuşi, publicul a plătit, publicul trebuie răsplătit de priveliştea şi starea omului făcut prizonier pe ţărm de dorinţa de plăceri a unor orăşeni ce nu cunosc nemărginirea zării şi furtunile ce zbuciuma deopotrivă apele şi sufletele călătorilor pe apă.

Destul cuvintelor avan înşirate! Să ridicăm pavoazul şi vorbim despre serbări, Serbările Nautice:

Începuturile tradiţiei Serbărilor Nautice

O ştire publicată în săptămânalul „L'indépendance Roumaine" informa sub titlul „Vara la Constanţa" că sâmbătă, 15 august 1881, după căderea nopţii, la Constanţa a avut loc un spectacol extraordinar organizat de către Nicolae Macri, căpitanul Portului, prilejuit de o impresionantă iluminaţie pe mare. Spectacolul a inclus şi o luptă navală, simulată pe parcursul a 20 de minute de 12 bărci de asalt, la fel de feeric luminate, destinate să cucerească o fortăreaţă .

Câţiva ani mai târziu Duminică, 16 august 1898, în portul Constanţa au avut loc regate, cu intrarea liberă pentru marele public. În programul acestor originale manifestări nautice figurau curse cu vele - bărci comerciale, bărcile Portului, curse cu rame - bărci de război, bărci de comerţ, lotci de pescari etc, curse de înot - pentru adulţi, copii, goana după raţe şi scufundători, meci de cocagne, curse umoristice, toate dotate cu numeroase premii în valoare totală de 1500 lei .

Pentru prima data Sfânta Maria patroana Marinarilor. De Ce ?

Conform Tuturor tradiţiilor Sfintei Biserici Ortodoxe Sfântul ocrotitor al marinarilor este Sfântul Nicolae. Praznicul acestei Sărbători este la data de 6 decembrie şi se leagă mai mult de importanţa celorlalte două mari haruri ale sale: ocrotitor al castităţii şi al familiei şi ocrotitor al copiilor cărora le poate da atât daruri cât şi admonestări.
Puţini sunt însă aceia de pe meleagurile româneşti ce-i cunosc şi calitatea de Sfânt Creştin al Marinarilor (despre acest aspect se fac referiri în ultima parte a blogului).

Primul care a făcut o asociere între numele Sfintei Fecioare şi Sfânta ocrotitoare a Marinei (pentru Marina Română) a fost Cristea Georgescu.

Cristea Georgesu, membru al Partidului Liberal, (1860-1908) a fost de două ori primar al Constanţei între anii 1901-1903 şi 1907-1908. A avut câteva prestaţii notabile în timpul celor două mandate. O primă iniţiativă a marcat-o demersul făcut prin adresa cu Nr. 6082 din 6 august 1902 care aducea la cunoştinţa primarilor comunelor urbane reşedinţe de judeţ din toată ţara că la data de 15 August (n.b. - 1902) vor avea loc Serbări cu caracter deosebit. Era de fapt o invitaţie la petrecere pentru a atrage turişti. Totodată, era menţionat şi un program al festivităţilor:
„Cu ocazia serbării zilei de 15 august a.c. - Sfânta Maria, patroana Marinei, vor avea loc în apele Constanţei şi pe uscat nişte serbări demne de văzut, precum regate, alergări, serate veneţiene, mare bal pe apă, bărci alegorice, descoperirea Americii, naufragiul Meduzei, corabia Argonauţilor şi altele. Avem onoarea a aduce acestea la cunoştinţa Domniei Voastre. Vă înaintăm un număr de 5 exemplare publicaţiuni prin care aducem la cunoştinţa publică aceste serbări mari şi vă rugăm, Domnule Primar, să binevoiţi a dispune afişarea lor prin locurile cele mai expuse vederii din oraşul Domniei Voastre".
Cu această ocazie a numit-o pe Sfânta Fecioară Maria ca patroană a Marinei. Demersul primarului constănţean a fost strict speculativ şi orientat spre a atrage turiştii ce doreau ca de Sfântul Praznic al Ridicării la Cer a Maicii Domnului să participe la Serbările Nautice care se încerca a fi organizate sub cele mai înalte patronaje. În anul 1902 la Serbările Nautice urma să ia parte Maiestatea Sa Regele Carol I şi Regina Elisabeta precum şi membri importanţi ai guvernului. De la această consemnare şi de la impactul evenimentului având în vedere că sezonul era favorabil şi numărul celor prezenţi semnificativ, a început să se vorbească despre ziua de 15 august ca despre o sărbătoare a marinarilor iar despre Fecioara Maria ca despre Patroana Marinei.

Cristea Georgescu a mai propus în anul 1903 construirea unei şosele de coastă care să continue în prelungire Bulevardul Elisabeta (proiectul nu a avut viabilitate). Tot el a desemnat pe Daniel Renard să se ocupe de proiectul noului Cazinou. Să nu scăpăm din vedere că în anul 1902 a acordat exploatarea cazinoului în funcţiune (cel situat pe Bd. Elisabeta) unor antreprenori privaţi printre care îl regăsim şi pe căpitanul C. I. Creangă, unicul fiu al povestitorului de la Humuleşti. Acesta avea datoria să asigure buna funcţionare activităţii stabilimentului unde va concerta şi o orchestră, angajată separat de Primărie şi condusă de I. Rubinstein. Pe timpul celui de-al doilea mandat de primar început în anul 1907 a revenit asupra hotărârilor luate de notabilităţi şi l-a readus la conducere proiectului Cazinoului pe Daniel Renard care a şi terminat lucrarea în anul 1910.

Ceea ce se cunoaşte însă mai puţin despre Cristea Georgescu este faptul că era originar din Iaşi şi îndeplinise o vreme funcţia de grefier al Tribunalului. Marea sa calitate era însă vocea sa de bas şi aptitudinile sale muzicale şi preocupările pentru viaţa artistică. Iată ce ne lasă scris A.D. Xenopol despre acest cetăţean ajuns la demnitatea de primar al urbei:
"Cristea Georgescu, care a ajuns primar la Constanţa. Acesta avea o voce superbă de bas şi era scriitor (grefier) la Tribunalul de Iaşi. M'am înflăcărat aşa de mult pentru vocea lui, că mă duceam din oraş în oraş spre a ţinea prelegeri iar el spre a cânta şi a-şi aduna astfel câteva mii de lei, cu care putea pleca la Paris. Era prea în vârstă însă (32 de ani) pentru a putea face carieră muzicală; dar el dobândi o măestrie în cântec care 'i deschise foate uşile din ţară şi dacă el ajunse ceva, datora mai mult muzicei decât dreptului pe care'l învăţase. Bietul om a murit nu de mult de o congestie la inimă. "

Într-o publicaţie a vremii găsim şi următoarea consemnare:
Anul 1892 se încheie cu Concertul dat de Cristea Georgescu, în 5 dec., Sala Primăriei din Iasi, cu gratiosul concurs al Doamnei Valeria Nanu, a d-relor Sofia si Valentina Musicescu si al d-lor Traian Muresan, Weiss si Al. Teodorini... („România muzicală" 15 dec. 1892, p. 109).

Cristea Georgescu a încetat din viaţă în luna mai a anului 1920 şi evenimentul a fost relatat în ziarul Tribuna din data de 29mai/11 iunie 1908

Ziua Marinei din anul 1902 a dat cale unor festivităţile ce au fost cu adevărat grandioase. Au participat regele Carol, regina Elisabeta, dar şi principele Ferdinand. Navele şi echipamentele străluceau, iar pe chipurile marinarilor păreau a fi oglinda în care se putea citi mândria de a face parte din Marina Regală Română.
Serbările au început cu un Te Deum rostit la slujba oficiată la bordul Crucişătorului Elisabeta în prezenţa ministrului de Război, Dimitrie Sturdza. Seara a fost organizat un banchet şi serbarea marinărească propriu-zisă. Scopul caritabil declarat a fost acela de a contribui cu fonduri pentru invalizii şi veteranii de război.

În anul 1903 cu prilejul aceloraşi Serbări Nautice la regate au participat şi bărcile vasului de război rus ,,PSEZUAPE", aflat în vizită în portul Constanţa.
(acelaşi care în anul 1905 sub comanda căpitanul N.N. Banov va fi element de rezolvare a crizei Crucişătorului Potemkin.)
În anul 1907, vineri 20 iulie, cu prilejul serbării Sf . Ilie, (de data aceasta Serbările Nautice aveau loc la o dată anterioară celei de 15 august) Societatea de Ajutor Reciproc „Regina Elisabeta" a Marinarilor din Constanţa, a organizat pe mare, între orele 16.00 şi 24.00, o impresionantă serbare nautică, sub patronajul doamnei şi domnului inginer-şef Ioan Pâsla, dirigintele construcţiei Portului Constanţa. Pe timpul zilei programul a inclus întreceri de bărci cu 2, 4 şi 6 rame pe distanţele de 800, 1000, respectiv 1500 metri, întreceri de înot, fuga în saci, purcelul la şcondru, hora raţelor, cavaleria navală pe apă (călăritul pe caii făcuţi din butoaie), farfurii de porţelan aruncate pe apă, pescării şi bătaie de flori. Seara participanţii au fost invitaţii să admire bătaia cu confeti, focurile bengale şi artificiile, luminaţia bărcilor (bombardament, candele romane), jocuri pe pontonul ancorat şi iluminat feeric („Căzăceasca" şi „Banul Mărăcine"), stâncile de marmoră, bărcile remorcate de remorchere în largul mării şi diferite alte surprize .

1912 - Regina Elisabeta la bordul Bricului Mircea

De la un an la altul, serbările au sporit în amploare şi semnificaţii. Astfel, în anul 1911, serbările au fost organizate de Societatea Marinarilor „Regina Elisabeta". Manifestările au fost deschise pe 14 august, zi în care s-au desfăşurat la Constanţa cursele de bărci cu vele şi rame, militare şi civile.
Premiile au fost asigurate de domnul Heitz, antreprenorul Cazinoului comunal şi de către compania dramatică „Davila".
Programul a continuat cu o excursie pe mare cu vaporul "ÎMPĂRATUL TRAIAN" şi o serată veneţiană.
Serbarea propriu-zisă, de a doua zi, a cuprins manevra de salvare a unui vas naufragiat, scafandri la lucru în apă şi la suprafaţă, sărituri cu bicicletele în mare, cavaleria nautică şi alergări de cai pe mare, catarg orizontal şi vertical cu premii, curse după raţe, curse de sandoline, curse în adâncime pentru scoaterea din fundul mării a diferite obiecte, fără costum de scafandru, curse de înot şi din nou, excursie cu vaporul ,,ÎMPĂRATUL TRAIAN".

În anul 1912, serbarea nautică a fost pusă sub înaltul Patronaj al Majestăţii Sale Regina Elisabeta, iniţiativa organizării sale aparţinând Societăţii ,,Regina Elisabeta" a Marinarilor Civili din Constanţa.
Înainte de festivităţile propriu-zise, societatea a cerut ajutorul primăriei pentru acordarea premiilor pentru concursurile organizate de Ziua Marinei.
„Avem deosebita onoare a apela la binevoitorul dumneavoastră concurs rugându-vă să binevoiţi a ne acorda din partea comunei o sumă de bani pentru instituirea de premii", spuneau reprezentanţii societăţii.

Aceştia vorbeau despre „serbări nautice pentru sporirea fondului filantropic cu curse de bărci, concursuri de înot şi alte inovaţiuni marinăreşti, puse sub înaltul patronaj al maiestăţii sale, Regina". Ajutorul solicitat însă nu le-a fost acordat: prin rezoluţia din 23 august 1912, Primăria Comunei Constanţa a respins solicitarea, din lipsă de fonduri.

Scriitorul Radu Tudoran, autorul romanului de aventuri pe mare pentru copii „Toate pânzele sus", înfăţişează atmosfera de la Constanţa, de Ziua Marinei în anul 1926.
"Din câte serbări văzusem până atunci şi din câte am văzut pe urmă, în întreaga mea tinereţe, nici una n-a egalat în strălucire şi nu mi-a înfierbântat mai tare imaginaţia, decât serbările de Ziua Marinei, fiindcă nici una nu putea să aibă un decor de o asemenea întindere şi cu atâta putere de sugestie cum este marea.
Natura a respectat cu sfinţenie ziua aceea, făcând să nu fie nici o scamă de nor pe cer, soarele să nu dogorească, să nu bată vântul, ci doar să adie o briză cu parfumul portocalului înflorit. Tot oraşul, în afară de noii născuţi şi de lăuze, de bătrânii infirmi şi de oamenii cu inima acră a coborât în port spre a petrece o zi întreagă între vapoare. Lumea aceea care prospera datorită transportului pe apă, mărfuri trimise şi mărfuri primite, îşi făcea o datorie sacră în a sărbători marea şi pe marinari, în manifestări grandioase.
Festivităţile s-au desfăşurat în acvatoriul portului, special amenajat, cu digul de nord prelungit cu pontoane şi cu digul de sud, digul verde (era flancat de arbuşti exotici) - cel de promenadă - care era plin de oameni. Flota de război a ieşit dincolo de diguri, în radă, chiar în faţa intrării în port şi a ancorat acolo în linie, făcând o centură de onoare. În ziua aceea, în port înceta orice activitate, deşi astfel se pierdeau milioane.

 

Navele arborau marele pavoaz. Pe cheuri marele pavoaz era întins între stâlpii lampadarelor, între braţele macaralelor, pretutindeni în port.
Acest fast tradiţional al marinei şi-l însuşea întreg oraşul, marele pavoaz se înşira de-a curmezişul bulevardelor, al străzilor şi chiar al ulicioarelor mai sărace, de nu se mai vedea cerul ci doar pavilioanele colorate, cu limbajul lor enigmatic, pe care oamenii n-aveau nevoie să-l descifreze, mulţumindu-se doar cu frumuseţea. Privit din avion oraşul ar fi arătat ca un covor gigantic ţesut cu cele mai vii şi mai vesele culori ale spectrului, ceva ce nici un pictor n-a cuprins vreodată pe paleta lui şi nici măcar în imaginaţie.
Oamenii cu dragoste de vapoare îşi împodobeau grădinile, balcoanele caselor.
La prăvălii se vindeau pavilioane de marină colorate: unele măricele, altele cât o palmă, altele cât un timbru. Birjarii îşi pavoazau trăsurile cu pavilioane mai măricele. Oamenii îşi prindeau pavilioanele în piept, fetele şi le împleteau în păr, băieţii făceau din ele coadă de zmeu şi le înălţau în cer. Era mirific.

În perioada 1 iulie - 2 septembrie 1925 Bricul Mircea a executat un marş de instrucţie pe itinerariul Constanţa, Pireu, Navarin, Corfu, Durazzo, Boche di Cattaro, Ragusa, Suda, Rhodos, Smirna, Ceanak, Cospoli, Constanţa. Ziua Marinei s-a serbat în virtutea tradiţiilor deja consacrate la bordul bricului ,,MIRCEA" care se afla în portul Suda din insula Creta. Serbarea a constat din curse de bărci, curse de înot, sărituri, Tug of war (trasul la parâmă), curse în saci, lupte în apă şi pe tangon etc.

În fotografie familia regală în anul 1927 care era aproape nelipsită de festivităţile Serbărilor Nautice din Constanţa. În acel an Serbările Nautice au avut loc imediat după moartea regelui Ferdinand. Imaginea surprinde pe Regina Maria şi parte din familia regală la bordul Bricului Mircea. Se observă ţinuta de doliu a familiei. (Regina alintă în braţe pe motanul Vasile, mascota bordului)

În anul 1928 Regina Mamă Elena şi Principele Mihai au luat parte la Festivităţile Serbărilor Nautice. Cu această ocazie au fost botezate cele patru hidroavioane ,,Savoia", sosite la Constanţa cu câteva zile înainte, yachtul ,,ISPRAVA" al Principesei Ileana şi cuterul ,,DOMNIŢA ILEANA" al Yacht Clubului Regal Român. Concursurile nautice şi de nataţie au fost recompensate cu Cupele ,,Principele Nicolae", ,,Regina Maria" şi ,,Principesa Ileana". La aceste competiţii, care au adăugat probe noi precum regate, sărituri de la trambulină, înot, jocuri şi surprize marinăreşti gen Balena Mării Negre, Lebăda care face ouă, Flota lui Ramolitus, Zâna Mării etc. a participat şi echipajul bricului polonez ,,LWOW".

Imagini ce surprind diverse concursuri sau momente din timpul Serbărilor Marine.

Semnificaţia deosebită a acestei Sărbătorilor Nautice a fost dovedită şi prin acţiunile unor nume de o deosebită rezonanţă pentru istoria marinei. Astfel, la 1 august 1934, pe adresa Inspectoratului General al Marinei Regale sosea următoarea scrisoare:
„Subsemnata Ioana Viceamiral Urseanu, în amintirea soţului meu Viceamiral Vasile Urseanu, donez această cupă în argint pentru a fi acordată vasului care a obţinut cel mai mare număr de bărci învingătoare la Regatele de la Constanţa la 15 august 1934, cu ocazia Patronului Marinei. Cupa va rămâne definitiv acelui vas care trei ani consecutivi a obţinut condiţiunile de mai sus. Primiţi, vă rog, expresiunea înaltei mele consideraţiuni."

Imagini ce surprind diverse concursuri sau momente din timpul Serbărilor Marine.

Imagini ce surprind diverse concursuri sau momente din timpul Serbărilor Marine.

Imagini ce surprind diverse concursuri sau momente din timpul Serbărilor Marine.

Prima oficializare la nivelul Ministerului Armatei a Zilei Marinei a fost realizată prin Decretul nr. 1343 din 17 aprilie 1931, publicat în „Monitorul Oficial" nr. 108 din 12 mai 1931, p. 4411, prin care Carol al II-lea decreta faptul că Marina îşi va serba ziua-patron la data de 15 august, având ca semnificaţie Adormirea Maicii Domnului. Sfânta Maria devenea astfel prin Ordin al Regelui ocrotitoarea marinei.

În perioada 1931-1939 Serbările Nautice au avut o importanţă din ce în ce mai mare în viaţa estivală a oraşului. Organizatori festivităţilor erau: Comandamentul Marinei militare, Serviciul Maritim Român, Salvamarul, Primăria Constanţa, Liga Navală Română, alte fundaţii şi asociaţii obşteşti.
Participau de regulă şeful statului, primul ministru şi miniştri, conducerea marinei militare si civile, familia regală şi un numeros public.

Regele Carol al II-lea, într-o impecabilă uniforma de amiral însoţit de Marele Voievod de Alba Iulia, Mihai, în uniformă de aspirant de marină, era întâmpinat în portul Constanţa cu garda de onoare, urca la bordul unei nave a Marinei Militare (în fiecare an alta) care se deplasa de la gara maritimă spre ieşirea din port; în rada interioară navele militare erau dispuse în careu; nava amiral ancora în faţa careului. Urma ridicarea pavilionului şi marelui pavoaz in acordurile Imnului marinei, interpretat de fanfară şi corul Şcolii navale, serviciul divin în memoria eroilor marinei şi lansarea la apă a unei ancore de flori pentru cei ce şi-au jertfit viaţa în război.

Urmau cuvântări ale comandantului Marinei, ministrului Aerului şi Marinei şi ale regelui, care se autointitula Comandant suprem al Armatei şi Marinei. După concursul de bărci cu rame, urma parada navală: navele în marş dădeau onorul şefului statului.

Ceremonialul serbărilor la marină începe cu ridicarea marelui pavoaz.

Ordinea pavilioanelor este în general dominanta roşie spre prova, dominanta galbenă la centru şi dominanta albastră spre pupa. Se caută să se evite pavilioanele care au dominantă neagra.

Ridicarea pavoazului este coordonată de către nava care conduce ceremonialul sărbătorilor.

Aspectul navelor împodobite de pavoaz este deosebit, mai ales pe o briză uşoară a dimineţii sau a după-amiezii.

Pavoazul, ca şi pavilionul se ridică la ora ordonată dar se coboară la apusul soarelui. Atunci când se aprinde pavoazul electric acesta se poate aprinde imediat după coborârea pavilionului saude asemeneala o oră ordonată.

Cu prilejul Zilei Marinei din 1939, comandantul Marinei Regale, viceamiralul Petre Bărbuneanu a emis următorul ordin:

„Ziua de 15 august, Patronul Marinei se va serba de toate unităţile cu fastul deosebit, la care vor lua parte în mod obligatoriu toţi ofiţerii, maiştrii şi trupa. M.S. Regele, Supremul nostru Comandant, care în Înalta Sa dragoste pentru Marină patronează anul acesta, după cum a patronat în fiecare an, această serbare tradiţională, trebuie să fie înconjurată de toţi marinarii, adică toţi să ia parte la solemnităţile unde ele se desfăşoară. Dacă M.S. Regele renunţă în această zi la repausul Său pentru a fi în mijlocul marinarilor, este de la sine înţeles că fiecare ofiţer de marină trebuie să-şi cântărească conştiinţa, judecând dacă nu trebuie să renunţe la odihnă în această zi solemnă pentru a corespunde sublimului gest al Suveranului, care îmbrăţişează şi ocroteşte cu neţărmurită dragoste Marina Sa. Serbarea se va desfăşura la toate unităţile de apă şi de uscat prin servicii religioase, când se vor pomeni numele eroilor marinari şi se vor arunca în apă ancore de flori la unităţile navale .
La ora 8.00 se va ridica marele pavoaz şi salutul regulamentar. Serbarea va începe la ora 09.30. La ora 10.00 se va citi de comandanţi alăturata cuvântare pe care comandantul Marinei o ţine M.S. Regelui la Constanţa. Ofiţerilor şi invitaţilor li se va servi câte o mică gustare din fondurile alocate sau din economiile de care dispun corpurile iar la trupă se va îmbunătăţi hrana. După solemnitate se vor desfăşura diferite concursuri la care pot participa şi cluburi înscrise în F.R.S.N., când se pot acorda şi mici premii în obiecte sau bani .
Seara se pot produce iluminaţii şi jocuri de lumină, acolo unde navele au posibilităţi în asemenea producte. Trebuie să se dea de către marinari toată amploarea cuvenită acestei serbări, care este primită cu căldură de toată suflarea românească. Ţinuta la serbare de ceremonie în alb" .

După această parte oficială avea loc un dejun la o navă civilă şi un banchet la pachebotul „Transilvania", sau la o alta navă. Şi aici se tineau cuvântări în care se insista pe ideea că Marina română este unică, cu o componentă civilă şi una militară, în care există acelaşi spirit marinăresc, aceeaşi formaţie profesională. Nu se sărbătoreşte - spunea regele, Ziua Marinelor ci Ziua MARINEI.

 

Serbările aveau un caracter local puternic. Diversele organizaţii îşi puteau folosi capacităţile organizatorice pentru a pune în valoare rolul în viaţa socială a oraşului. Evenimentele erau imediat în atenţia presei şi se scriau articole care cuprindeau relatarea evenimentelor.
Ziarul ,,Dacia" scria că duminică, 16 august 1915, au avut loc serbarea nautică şi regate, susţinute de Cohorta Cercetaşilor din Constanţa, cu concursul Societăţii Marinarilor Civili „Regina Elisabeta", sub patronajul A.S.R. Principele Carol. În prima parte a serbării, s-au desfăşurat regate de bărci cu vele mari şi mici, curse de înot de viteză şi rezistenţă, concursul de prindere de raţe şi talere, concurs de watter polo între echipele Centurii, Tomis şi Callatis, regate de bărci ale vaselor militare şi comerciale, iole, sandoline, lotci etc, diferite jocuri pe apă şi exerciţii de salvare executate de cercetaşi cu barca de salvare a Căpităniei portului. Partea a doua a serbării a constat într-o serată veneţiană pe apă, în dreptul Cazinoului, însoţită de un concert instrumental şi diferite figuri alegorice executate de cercetaşi, iar în partea finală, un mare bal cu cotillon în sala Cazinoului comunal.

Se puteau face plimbări cu bărcile în interiorul portului

Ambarcaţiunile cu rame se pregăteau pentru evenimentul Serbărilor nautice.

După amiaza aveau loc în bazinul portului jocuri şi concursuri marinăreşti. Un număr mare de constănţeni şi turişti ieşeau în mare cu vapoarele pentru plimbări de câteva ore.

Plimbările pe mare s-au făcut cu pondere în perioada interbelică dar şi o perioadă însemnată de timp după terminarea celui de-al doilea Război Mondial. Dezvoltarea portului, schimbarea viziunii în politica de administrare a turismului au făcut ca aceste plimbări să se rărească până la scoaterea lor din oferta estivală.

La aniversarea primei Zile a Marinei sărbătorită după încheierea celui de-al doilea război mondial, Ministrului subsecretar de stat pentru Marină, amiralul Petre Bărbuneanu, s-a adresat tuturor marinarilor printr-un Ordin de Zi ce cuprindea următoarele:
„În această zi a Marinei, toată suflarea marinărească a României îşi prăznuieşte patronul. De la vâslaşul care-şi plimbă liniştit ambarcaţiunea până la comandanţii cei mai mari în grad din Marina de Război şi de Comerţ, toţi îşi închină astăzi gândul către Cel de Sus, care i-a ajutat să treacă cu bine şi încercările acestui an. Marina Regală, urmând pilda Regelui democrat al României, s-a înscris în marea luptă a Naţiunilor Unite pentru zdrobirea duşmanului comun. Efectuând transporturi, dragând căile de navigaţie, studiind cu multă asiduitate sisteme de dragaj pe apă şi în aer, realizate şi în curând puse în practică sau executând cu sfinţenie clauzele Armistiţiului, Marina Română şi-a adus contribuţia la victoria comună. Călăuziţi mereu de marea lor dragoste de ţară, marinarii nu au precupeţit jertfa vieţii lor atunci când minele insidioase ale adversarului hitlerist barau drumul navelor noastre. Se cuvine să închinăm un gând acelora dintre camarazii noştri care, cu preţul vieţii lor, au deschis acest drum al victoriei şi al păcii. Marinari, La 23 august 1944, România a revenit pe calea aspiraţiilor ei fireşti, alături de Marile Naţiuni Unite, alături de Uniunea Sovietică. Marina Regală, ca şi trupele de uscat, a luptat pentru a scăpa ţara de sub jugul hitlerist .
Morţii ei arată credinţa lor în destinul ţării, pe calea deschisă de Marile Naţiuni Unite .
Anul acesta sărbătorim Ziua Marinei sub semnul libertăţii şi al democraţiei. Drumul nostru este trasat de marile principii ale iubirii între popoare, al dispariţiei urii rasiale, al încetării speculării omului de către om. Ca o făclie luminoasă, aceste lozinci trebuie să vă călăuzească paşii ca să realizăm Marina în care ţara îşi pune astăzi nădejdile" .

Emanoil Koslinski a fost amiralul care s-a aflat la comanda Marinei Militare la momentul când Cristea Georgescu s-a folosit de organizarea Serbărilor Nautice la data prăznuirii Sfintei Marii pentru a face din acest moment de sărbătoare creştină zi festivă a Marinei Române.

Eustaţiu Sebastian a fost pe timpul celui de-al doilea Război Balcanic (16 iunie - 18 iulie 1913) comandantul Marinei. Din Cartierul General al Marinei instalat la Turnu Măgurele emitea Ordinul de Zi nr. 81 din 15 august 1913:
„Marinari, Anul acesta sărbătorim patronul Marinei înşiraţi fiind pe tot cursul Dunării pe care suntem stăpâni. În campania de operaţiuni care s-a sfârşit aţi arătat cu toţii multă voinţă şi energie. Comandantul Marinei Militare, şeful vostru direct v-a văzut la lucru şi v-a apreciat. Aţi fost văzuţi, de asemenea, de toţi aceia care ţin în mână destinele şi conducerea acestei ţări şi toţi şi-au dat seama de însemnătatea acestei armate pe apă. Am speranţa că nu va trece mult timp şi Ţara va avea Marina cerută de nevoile ei pe mare şi pe Dunăre. Primul nostru gând şi în această zi mare pentru noi să-l avem îndreptat către ţară, căreia îi datorăm iubire şi devotament" .

Doi ani mai târziu, la 15 august 1915, acelaşi distins contraamiral, în calitatea sa de comandant inspector general al Marinei, transmitea printr-un Ordin de zi special:
„Cu ocazia sărbătoririi patronului Marinei, adresez ofiţerilor şi tuturor marinarilor sănătate şi voie bună. Să dea Dumnezeu ca să vedem cât mai neîntârziat Marina noastră ocupând în Armata ţării locul ce i se cuvine, iar până atunci să continuăm a desfăşura întreaga noastră activitate în direcţiunea indicată de situaţia momentului" .

La 8 septembrie 1930, în unităţile Marinei Militare a fost difuzat Ordinul de Zi nr. 31 din 20 august 1930, semnat de comandantul Marinei, viceamiralul Vasile Scodrea:
„Pentru a răsplăti munca şi destoinicia ofiţerilor şi echipajelor Diviziei de Mare, cu prilejul serbării patronului Marinei, ordon următoarele: Aduc mulţumiri comandantului Diviziei de Mare şi ofiţerilor care l-au ajutat pentru organizarea programului serbărilor nautice şi pentru grija ce a pus ca navele Diviziei să se prezinte cât mai curate şi în ordine, atât la serbare cât şi în exerciţiile efectuate. Aduc mulţumiri comandantului Grupului Distrugătoare, comandanţilor de distrugătoare, ofiţerilor directori de tir de pe «Mărăşti» şi «Mărăşeşti» ofiţerilor şefi de specialitate şi comandanţilor navelor care au participat la tema de Mare pentru modul elogios cum s-au condus la exerciţiul tactic tragerile de artilerie şi lansările de torpile .
În cuvântarea ţinută la vaporul S.M.R . România, Majestatea Sa Regele Carol al II-lea a evidenţiat progresele importante ce a constatat în conducerea şi pregătirea de luptă a unităţilor şi a accentuat asupra forţei sufleteşti care animă toate unităţile Marinei .
Doresc ca aceste cuvinte ale Majestăţii Sale, care onorează întreaga Marină, să fie un imbold la muncă şi împlinirea datoriei pentru comandanţi, ofiţeri şi echipaje, îndemnându-i a depune toată dragostea, priceperea şi energia pentru înălţarea Marinei noastre" .

Un alt comandant al Marinei Regale, contraamiralul Ioan Bălănescu Prin Ordinul de Zi nr. 9/ 19 august 1933, sublinia:
„Ziua Patronului Marinei s-a desfăşurat anul acesta cu un ceremonial deosebit la Constanţa, serbarea fiind onorată cu Înalta prezenţă a M.S. Regelui şi a membrilor guvernului. Cu toate mijloacele modeste bugetare, navele Diviziei de Mare s-au prezentat într-o ţinută demnă de toată lauda. Defilarea Diviziei Distrugătoarelor şi Grupului Canonierelor în faţa Majestăţii Sale a lăsat o nouă impresie .
Comandanţii, ofiţerii, maiştrii şi echipajele şi-au dat toată silinţa pentru a asigura cât mai bine executarea punctelor din program .
Majestatea Sa Regele la dejunul oferit de Comandamentul Marinei Militare s-a exprimat în termeni elogioşi asupra spiritului sănătos de ordine şi muncă care domneşte în Marină şi a sfârşit dând nădejde pentru înfăptuirea Bazei Navale la Mare şi completarea unităţilor navale, când situaţia financiară va permite realizarea acestor mari proiecte. Ziua Marinei trebuie să îmbărbăteze toate forţele vii ale Marinei şi să le dea încredere într-un viitor cât mai bun pentru instituţia noastră. Îndemn pe ofiţeri, maiştri, echipaje să continue a depune la unităţi aceeaşi muncă rodnică pentru înălţarea Marinei. Cer însă iubire pentru Marină, unire între camarazi şi disciplina cea mai fermă între ofiţeri şi subalterni. Îmi voi da toate silinţele să ajut pe toate căile activitatea şi propăşirea Marinei. Mulţumesc călduros tuturor comandanţilor, ofiţerilor şi echipajelor pentru dragostea şi credinţa cu care au lucrat atât la Mare cât şi la Dunăre pentru ca serbările Patronului Marinei să fie cât mai înălţătoare şi cât mai reuşite" .

Un an mai târziu, satisfăcut de reuşita manifestărilor organizate cu prilejul Zilei Marinei Române, prin Ordinul de Zi din 21 august 1934, de data aceasta în calitate de comandant inspector general al Marinei, contraamiralul Ioan Bălănescu menţiona:
„Serbările Patronului Marinei Regale s-au desfăşurat anul acesta în prezenţa M.S. Regelui şi succesul lor desăvârşit ne dă dreptul să fim mândri, căci munca depusă a fost pe deplin răsplătită .
Toate navele Diviziei de Mare s-au prezentat într-o ţinută cât se poate de îngrijită, cu toate insuficienţele bugetare de care suferim. Revista navelor în linie de şir prin faţa Majestăţii Sale a impresionat întreaga asistenţă de pe «N.M.S. Constanţa». Am reuşit să dăm o idee generală Majestăţii Sale Regelui şi membrilor Guvernului despre activitatea noastră, arătând că forţa noastră navală de Mare, deşi mică în compunere şi nave, există şi îşi dă toate silinţele să-şi cunoască misiunile grele în apărarea hotarelor maritime ale ţării. Aduc mulţumirile mele cele mai vii tuturor comandanţilor de mari unităţi, ofiţerilor, maiştrilor militari şi echipajelor pentru dragostea, zelul şi devotamentul cu care ne-au sprijinit, pentru ca toate punctele programului să fie cât mai bine organizate şi executate. Sunt dator să adaug că sacrificiile ţării pentru a dezvolta Marina cer ca o condiţie imperioasă unirea tuturor ofiţerilor Marinei Regale într-un singur gând, fiind călăuziţi numai de iubirea de Marină şi de interesele superioare ale ţării, înlăturând din suflet orice spirit de critică şi preocupare de ordin personal. Cer dar, unire în gânduri, armonie în suflete şi devotament neţărmurit pentru Rege, Ţară şi Marină" .

PERIOADA MANGALIA 1954 - 1965

Între anii 1949 - 1953, ziua Marinei a fost un eveniment ce a consemnat doar marcarea Zilei Flotei U.R.S.S. (ultima duminică din luna iulie - în mod tradiţional Flota Rusă a Mării Negre serba Ziua Marinei la data de 27 iulie, sărbătoarea Sfântului Pantelimon). Ceremonialul Zilei Marinei în marina română a fost substanţial diminuat ca semnificaţie din cauza intenţiei conducerii Ministerului Apărării Naţionale de a schimba data acestei tradiţionale sărbători naţionale şi mai ales datorită puternicelor prefaceri politice cu perioada de epurare a cadrelor sau de alienare a tradiţiilor de până atunci..

Prin Decretul nr. 309/1953 au fost instituite Ziua Forţelor Aeriene Militare ale R.P.R. şi Ziua Marinei Militare a R.P.R.: „Prezidiul Marii Adunări Naţionale a R.P.R .
decretează: Art. 1 - În scopul manifestării dragostei şi ataşamentului militarilor Forţelor Armate ale Republicii Populare Române şi maselor largi populare faţă de Forţele Aeriene Militare şi Marina Militară ale R.P.R., care urmând exemplul Forţelor Aeriene Militare şi Marinei Militare ale U.R.S.S., stau de strajă hotarelor patriei noastre, se instituie: Ziua Forţelor Aeriene Militare ale R.P.R., care se sărbătoreşte în fiecare an în prima duminică a lunii septembrie; Ziua Marinei Militare a R.P.R., care se sărbătoreşte în fiecare an în prima duminică a lunii august .
Art. 2 - Ziua Forţelor Aeriene Militare şi Ziua Marinei Militare sunt sărbători militare şi populare. Ele se sărbătoresc în cadrul Forţelor Aeriene Militare şi Marinei Militare, potrivit regulamentelor militare şi ordinelor Ministrului Forţelor Armate ale R.P.R" .

Din anul 1954, când Ziua Forţelor Maritime Militare s-a serbat, conform Decretului Prezidiului Marii Adunări Naţionale nr. 309 din 29 august 1953, în prima duminică din luna august, programul Zilei Marinei a fost politizat şi adaptat noii ideologii promovată intens şi în rândurile oştirii. Ca urmare, la 1 august 1954 s-a serbat pentru prima dată în republica Populară Română Ziua Forţelor Maritime Militare.
Prin Ordinul Nr. M 6 din 1 august 1954, ministrul Forţelor Armate ale R.P.R., generalul de armată Emil Bodnăraş s-a adresat matrozilor şi soldaţilor, cartnicilor şi sergenţilor, ofiţerilor şi amiralilor: „Astăzi poporul nostru muncitor şi Forţele sale Armate sărbătoresc Ziua Marinei Republicii Populare Române. Vă salut şi vă felicit cu prilejul Zilei Marinei Republicii Populare Române. Urez marinarilor militari şi oamenilor muncii din şantierele de construcţii navale noi succese în întărirea continuă a Forţelor Maritime Militare ale statului nostru democrat popular. [...]" .
Tot în anul 1954 la propunerea Comandamentului Forţelor Maritime Militare, au fost editate de către Direcţia Superioară Politică a Armatei o serie de materiale promoţionale ca afişe, panouri, lozinci, cărţi poştale, iar prin grija Ministerului Industriei Alimentare, au fost fabricate ţigările ,,Marinar"!

Astfel, în urmă cu cinci decenii, la 4 august 1957, echipajele navelor şi ambarcaţiunilor prezente în portul Constanţa au fost trecute în revistă de generalul-locotenent Leontin Sălăjan, ministrul Forţelor Armate ale R.P.R., însoţit de contraamiralul Mihai Nicolae, comandantul Forţelor Maritime Militare şi alte oficialităţi militare şi civile .
Festivităţile s-au desfăşurat la bordul navei-comandant, velierul-şcoală Mircea . Programul a constat din înmânarea unor diplome, premii şi a Drapelului Roşu al C.C . al UT.M. marinarilor fruntaşi, paradă aviatică, sosirea ştafetelor marinarilor militari şi Asociaţiei Voluntare pentru Sprijinirea Apărării Patriei, înmânarea unor cadouri simbolice, concursuri debărci, înot, ştafetă combinată şi jocuri marinăreşti. Momentul culminant l-a reprezentat sosirea zeului Neptun, care a dat startul întrecerilor tradiţionale: purcelul pe şcondru, trasul la parâmă cu bărcile, vânătoarea raţelor, biciclete pe apă, demonstraţiile scafandrilor, nunta şi piraţii etc .

Din ziarul ,,Dobrogea Nouă" din data de marţi, 5 august 1958 aflăm: ,,Pe nava-comandant sosesc ştafetele marinarilor militari şi ale celor din A.V.S.A.P., care au străbătut mii de kilometri pe apele Republicii. Din diferite regiuni ale ţării sosesc daruri pentru marinari.
Se desfăşoară concursurile sportive de bărci, înot, ştafetă combinată. Un deosebit punct de atracţie îl constituie jocurile marinăreşti, concentrate în jurul bazei sportive amenajate pe o navă. Din apă apare Neptun cu cască şi trident aurit. Patriarhul apelor ţine o scurtă alocuţiune: "...Să începem tradiţionalele jocuri sportive marinăreşti, pentru toţi cei ce îndrăgesc marea." Dezlegarea fiind dată, spectatorii asistă la numeroase demonstraţii palpitante, presărate cu momente de haz: luarea purcelului de pe şcondru, concurs de tras la parâmă cu bărcile, vânătoarea raţelor, biciclete pe apă, scafandri, nunta şi piraţii.
După aceasta, încep jocurile marinăreşti onorate de zeul mărilor, Neptun. Au loc parada ambarcaţiunilor, întreceri de înot, parada vaselor alegorice, demonstraţii sportive, spectacole susţinute de Teatrul Marinei şi ansamblul ostăşesc „Albatrosul".

În anul 1959, zeci de bărci şi şalupe, reprezentând diferite aspecte din activitatea marinarilor, muncitorilor portuari şi pescarilor au trecut prin faţa navei-comandant. O şalupă militară a remorcat un desant maritim: o plută pneumatică cu mitralieră, apoi un întreg detaşament de marinari înarmaţi, încinşi cu plute de salvare. În urma lor, un ponton a purtat corul şi orchestra echipei artistice ostăşeşti „Albatrosul".
După parada ambarcaţiunilor, o trompetă a vestit sosirea lui Neptun, zeul mărilor, care, călare pe tradiţionala balenă, a trecut în revistă navele. Neptun a fost primit cu mult fast la bordul navei-bază sportive, unde s-a instalat confortabil într-un tron îmbrăcat în catifea roşie şi a dat încuviinţarea începerii serbării nautice: parada ambarcaţiunilor, defilarea înotătorilor, concursuri de bărci şi de înot, sărituri de pe trambulină, celebrele sărituri comice, turnirul bărcilor, în care luptătorii înarmaţi cu suliţe şi scuturi s-au străduit să-şi arunce în apă inamicii, purcelul la şcondru şi vânătoarea de raţe.
După mai bine de două ore de bună dispoziţie şi divertisment, Neptun s-a retras cu aceeaşi balenă, salutat de sirenele tuturor navelor.
Seara, spectacolul a continuat pe faleză cu jocuri de artificii, carnavalul bărcilor şi retragerea cu torţe care a încheiat Ziua Marinei R.P.R.

Din anii `60, manifestările au dobândit vădite accente propagandistice, în detrimentul încărcăturii spirituale ortodoxe. Acestea includeau conferinţe despre semnificaţia Zilei Marinei susţinute de către ofiţeri şi propagandişti în întreprinderi şi în garnizoanele de marină, înmânarea de către delegaţiile de marinari a unor machete de nave, în adunări festive organizate la Palatele Pionierilor, adunări publice şi întâlniri ale marinarilor cu pionieri şi utemişti fruntaşi în producţie, organizarea vizitării de către aceştia a navelor-şcoală ,,MIRCEA" şi ,,LIBERTATEA" şi ieşiri pe mare cu acestea. În cadrul ceremonialelor organizate cu prilejul Zilei Marinei, secretari ai organelor centrale de tineret precum Petre Gheorghe, Constantin Cîrţînă, Ion Cîrcei, Nicolae Roman, Ion Iliescu ş.a. înmânau Steagul Roşu al C.C. al U.T.M., ulterior drapelul de Onoare al C.C. al U.T.C. şi diplome de onoare organizaţiilor şi tinerilor marinari fruntaşi în pregătirea de luptă şi politică.

1963 - O dată cu ingerinţa organelor politice în organizarea manifestărilor dedicate Zilei marinei , semnificaţia creştină a sărbătorii marinarilor români a fost substituită cu cea mitologică. Astfel, participarea zeului Neptun în calitate de patron al întrecerilor şi jocurilor marinăreşti, a devenit o constantă a programelor în prima parte a serbărilor tradiţionale, până în zilele noastre.
La ora 10.15, Neptun, zeul mărilor, îmbrăcat într-o mantie de catifea albastră, presărată cu steluţe argintii, a sosit pe fidela-i balenă şi de pe tronu-i rezervat, a dat cu tridentul semnalul de începere a jocurilor marinăreşti. A urmat programul de demonstraţii sportive şi marinăreşti: ştafeta navală, formată din mai multe schimburi; "pui"-uri (n.b. - bărci de mici dimensiuni cu o singură pereche de rame) transportând înotători, care la un semnal au sărit în apă predând ştafeta scafandrilor uşori; aceştia, înotând sub apă, au dezlegat de la fund balizele pe care le-au pescuit bărcile de 10+1 şi, în sfârşit, bărcile au predat ştafeta ultimului schimb - marinarii care au arborat pe porticul plutitor steguleţe marinăreşti şi tricolor; demonstraţia înotătorilor care au format pe suprafaţa apei iniţialele P.M.R. şi R.P.R.; concursurile de bărci de 10+1 şi 6+1; săriturile de la trambulină, purcelul la şcondru şi demonstraţia scafandrilor grei; hora raţelor şi parada ambarcaţiunilor cu vele.

PERIOADA MANGALIA 1965 -1974

În perioada 1965-1974, locul central al sărbătoririi Zilei Marinei era la Mangalia, în avanport. Pe digul de nord s-au construit trepte, astfel realizându-se un fel de amfiteatru, de unde asistau la festivităţi mii de oameni .
Tribuna oficială o constituia Nava Hidrografică (NH 112 - fosta canonieră „Locotenent comandor Eugen Stihi"), acostată cu bordul babord (stâng) la digul de nord. În prova ei se afla o altă tribună (nava bază „Ialomiţa") pentru oficialităţi de rangul 2. Navele militare, proaspăt piturate (n.b. - vopsite), erau aliniate pe două şiruri : la partea acvatoriului dinspre larg erau nave acostate cu tribordul la cheu cea mai din faţă fiind Nava Şcoală „Mircea". Urmau de dragoare de bază (DB) şi nava de salvare (NS), iar pe latura dinspre oraş, ambosate spre a nu fi derivate de vânt, vânătoarele de submarine, dragoarele de radă şi vedetele torpiloare . Toate echipajele navelor se aflau la front în ţinuta festivă ne vară (nr. 1 - albă)

La ora 8.50, preşedintele ţării şi toate oficialităţile de partid şi personalul diplomatic era întâmpinat cu gardă de onoare şi i se dădea raportul de către comandantul Marinei Militare. După ceremonia ridicării pavilionului şi a marelui pavoaz la nave, comandantul Marinei, la bordul şalupei de comandament „Lancea", frumos piturată în alb, trecea în revistă, rând pe rând, navele şi saluta echipajele felicitându-le cu prilejul Zilei Marinei; marinarii răspundeau cu urale prelungite (de trei ori "uraaaa!").

Se aducea remorcată o platformă ceam şi se ancora în faţa tribunei: pe platformă venea zeul Neptun cu o balenă, amenajată frumos dintr-o barcă cu motor; tot pe acea scenă se afla ansamblul artistic al marinarilor „Albatrosul" care interpreta cântece marinăreşti, echipa de gimnastică a marinei, care făcea demonstraţii la bară fixă şi bare paralele,: de la înălţime se executau sărituri în apă, urmau demonstraţii de înot, luarea purcelului legat la vârful şcondrului dat cu seu, prinderea raţelor aruncate de pe platformă în apă .

Concomitent aviatorii cu MIG-uri 15 salutau marinarii zburând peste nave, la rasul catargelor navei şcoală „Mircea" .
Veneau bărcile cu rame care aduceau o ştafetă, cu mesaj de salut pentru marinari, purtat de ambarcaţiuni nepropulsate mecanic, care veniseră pe Dunăre şi Mare de la Turnu Severin la Mangalia .

Un moment deosebit era parada navelor alegorice. Amenajate pe şalupe şi bărci, ele reproduceau fidel navele istorice pe care le reprezentau. Trecea prin faţa tribunei bricul „Mircea", şalupa „Rândunica", canoniera „Fulgerul", avizoul „România", monitorul „Lahovary" .

 

Nu se ţineau cuvântări, nu se citeau Ordine de zi. Acestea se prezentau la Adunarea festivă din ziua precedentă. Nu era crainic care să explice ce se întâmplă deoarece se vedea foarte bine .