Ansamblul rupestru de la Basarabi are nevoie de lucrari de conservare si restaurare

Pentru continuarea lucrarilor la ansamblul de la Basarabi, este nevoie de cel putin patru milioane de euro. In acest sens, se fac demersuri pentru accesarea de fonduri europene

Lucrarile de consolidare si restaurare la ansamblul rupestru de la Basarabi au fost sistate in februarie 2007, din cauza lipsei fondurilor. Dupa ce, in ultimii 20 de ani nu s-a facut nicio investitie pentru salvarea monumentului istoric, in 2006, interventiile de urgenta la monument au inceput cu 1,2 milioane de lei, bani alocati de Ministerul Culturii si Cultelor (MCC) . Potrivit reprezentantilor MCC, pentru refacerea monumentului este nevoie de cel putin patru milioane de euro. Lucrarile efectuate pana in februarie au impiedicat distrugerea totala a monumentului. Conform restauratorilor, partea de conservare si restaurare propriu-zisa urmeaza sa fie rezolvata. Potrivit lui Constantin Chera, directorul Muzeului de Istorie Nationala si Arheologie Constanta, ceea ce au facut restauratorii maramureseni este un prim pas pentru salvarea pretiosului monument. Pentru a preveni degradarea cretei, din cauza ploilor si apropierii de Canalul Dunare - Marea Neagra, este nevoie de montarea unei instalatii de climatizare. Urmatoarele lucrari vor avea la baza rezultatele investigatiilor realizate cu aparatura de ultima generatie in cadrul proiectului Cultura 2000. In acest sens, prin intermediul Universitatii de Arhitectura si Urbanism Ion Mincu din Bucuresti, se fac demersuri pentru accesarea de fonduri europene. Complexul rupestru de la Basarabi este in atentia mai multor specialisti si institutii din Grecia, Italia, Marea Britanie, Olanda, Austria, Franta, Germania, Malta si Suedia. In cazul in care complexul va fi deschis publicului, dupa restaurare, accesul va fi permis, impunandu-se restrictii riguroase, cum ar fi numar foarte mic de vizitatori, o data, intr-o capela, si un anumit numar de vizitatori pe zi. Ansamblul rupestru de la Basarabi este unul dintre cele mai importante vestigii ale evului mediu timpuriu din Dobrogea. Din punct de vedere cronologic, acesta este primul monument religios al acestei zone, cu similitudini stilistice si arhitectonice si in alte locuri din spatiul balcanic. Complexul cuprinde lacasuri de cult, galerii ramificate sub forma de labirint, cavouri, morminte, locuinte, toate sapate in masivul de creta, si a fost descoperit in anul 1957, de muncitorii care lucrau in cariera de creta. In opinia cercetatorilor, complexul a adapostit prima biserica si primele chilii ale unei manastiri de pe teritoriul Romaniei, situl datand din anul 992.

Scris de: {autor}Mirela STINGA{/autor}