Axiopolis, cetatea care asteapta sa fie descoperita

# Amplasarea unui obiectiv militar in perimetrul vechii asezari Axiopolis, inca din timpul primului razboi mondial, a impiedicat continuarea cercetarilor in complexul arheologic * Lucrarile agricole si amenajarile din zona afecteaza asezarile funerare

Cetatea Axiopolis reprezinta unul dintre cele mai importante obiective aflate pe malul dobrogean al Dunarii. Comparativ cu importanta sa, cercetarea la acest obiectiv este prea putin dezvoltata.Primele investigatii arheologice au fost realizate de Pamfil Polonic, la indemnul lui Grigore Tocilescu si al altor arheologi de la inceputul secolului XX. Cu acel prilej, au fost descoperite complexe arheologice romano-bizantine din secolele IV-VI, printre care si o bazilica de cimitir cu o capela anexa, doua fortarete, una romana si cealalta bizantina, precum si numeroase monumente sculpturale si arhitectonice, ceramica elenistica, romana si medievala timpurie. O inscriptie descoperita, mult mai tarziu, in 1947, in cetate, printre ruinele bazilicii, ii mentioneaza pe martirii Chiril, Chindeas (Chindeus) si Tasius (Dasius). Inca din timpul celui de-al doilea razboi mondial, in perimetrul asezarii Axioplois si in zona invecinata s-a instalat un obiectiv militar. In aceste imprejurari, complexul arheologic nu a mai putut fi cercetat. Cele mai vechi materiale getice si grecesti din zona dateaza din secolul VI-IV i. Hr, dar se crede ca Axiopolis-ul a cunoscut o dezvoltare aparte dupa inflorirea Tomisului in secolul III i. Hr. Cele mai multe materiale elenistice descoperite, intamplator, in zona dateaza din secolele III-I i. Hr, perioada afirmarii Tomisului elenistic.Cercetarile la Axiopolis ar putea dura zece de aniFaptul ca Axiopolis-ul este singura asezare de pe malul Dunarii cu nume grecesc reflecta interesul deosebit al grecilor fata de aceasta zona. Putinele materiale scoase la iveala au fost recuperate si se gasesc la Institutul de Arheologie din Bucuresti. Asezarea este inconjurata de mai multe necropole, care o insotesc de-a lungul a peste 1300 de ani, cat a durat, probabil, evolutia acesteia. Deoarece se afla in zona de protectie, nici aceste cimitire nu au fost cercetate. In 1980, arheologul Virgil Lungu a examinat un important cavou din secolul VI d. Hr, aflat sub o movila, situata la aproximativ un kilometru de cetatea Axiopolis. Pe peretii cavoului s-au gasit pictate, in mod schematic, crucea bizantina si arborele vietii. Inventarul arheologic nu era deosebit de bogat, asa cum o impunea practica funerara crestina. Se remarca o cruciulita din foite de aur, de tip bizantin. Descoperirea acestui mormant reprezinta o importanta dovada a crestinismului timpuriu. Arheologii spera ca, intr-un viitor apropiat, la Axiopolis sa se intreprinda cercetari arheologice sistematice. Potrivit cercetatorului stiintific I, Mihai Irimia, cercetarile ar putea incepe cu sapaturile efectuate in perimetrul necropolelor cetatii, acolo unde lucrarile agricole si alte amenajari au afectat si afecteaza in continuare complexele funerare. Importanta pe care o reprezinta zona presupune elaborarea unui proiect de sapatura riguros intocmit, cu o durata greu de apreciat. Pentru efectuarea sapaturilor este nevoie de un colectiv stiintific corespunzator, care sa cuprinda arheologi specializati in civilizatia getica, greaca, romana si medievala timpurie, la care sa se alature topografi, arhitecti sau alti specialisti in cercetari interdisciplinare.