Buna Vestire sau implinirea fagaduintelor

Crestinii ortodocsi sarbatoresc pe 25 martie Buna Vestire. Situata in preajma echinoctiului de primavara, Blagovestenia, asa cum este numita sarbatoarea in popor, are o semnificatie covarsitoare.

Ziua de 25 martie marcheaza momentul in care arhanghelul Gavriil i-a vestit Sfintei Fecioare Maria zamislirea mai presus de fire a Mantuitorului lumii, prin puterea Duhului Sfant: "Bucura-te, ceea ce esti plina de har, Domnul este cu tine. Binecuvantata esti tu intre femei(...) Si iata vei lua in pantece si vei naste Fiu si vei chema numele Lui, Iisus. Acesta mare va fi si Fiul Celui Prea Inalt se va chema". Dintre sarbatorile inchinate Maicii Domnului, sarbatoarea Bunei Vestiri a fost cea mai de timpuriu consemnata in documente. Inca din secolul al IV-lea, la Nazaret, pe locul unde fusese casa in care Fecioara Maria a primit vestea nasterii lui Hristos, a fost zidita o biserica, dovada a importantei ce se acorda acestei sarbatori. Cinstirea deosebita de care se bucura Buna Vestire este confirmata si de celebrele cuvantari ale unor Parinti ai Bisericii din secolul al V-lea. Sarbatoarea a fost celebrata in Rasarit, mai intai, la 5 ianuarie, in ajunul Bobotezei, iar, in Apus, la 18 decembrie, data pastrata pana astazi in ritul galican si in cel mozarab, sub denumirea "Genetricis Dei dies". La Roma, sarbatoarea a fost introdusa de Papa Leon II (681-693), la inceput ca o sarbatoare locala, cu denumirea de sarbatoare a asteptarii Nasterii Domnului. Tot in Apus, generalizarea ei si serbarea la 25 martie s-a facut incepand din secolul al XI-lea. In Rasarit, aceasta data a fost stabilita inca din secolele V-VI, indata ce Nasterea Domnului a inceput sa fie celebrata la 25 decembrie.

Scris de: {autor}Mirela STINGA{/autor}