Catch Me if You Can

MINICRONICA DE FILM

Numele lui Spielberg, Walken si Hanks mi-au atras pasii duminica spre cinematograful "Majestic". Trebuie sa va marturisesc ca, dincolo de "dragalasenia" lui Di Caprio, apreciez talentul acestuia de a emula pe un personaj. Ba chiar, din punctul asta de vedere, aspectul fizic este un dezavantaj pentru blondul actor. Genericul filmului este promitator, anuntand un clasic al genului, urmarire, suspans, schimbari de situatie... N-am sa fac un spoiler, dar insist sa ignorati "gandaceii" care apar la nordul ecranului - recte microfoanele neradiate digital. In rest, relatia tata-fiu este sublimata cinematic de jocul fin al lui Christopher Walken, Tom Hanks pare a se limita la un rol "cuminte", in comparatie cu ce stim ca poate face, il veti vedea si pe James Brolin in rol de "Don Juan" puriu, iar Di Caprio convinge ca pusti inteligent, adus pe cai neortodoxe de falimentul tatalui, urmat de divortul parintilor, joaca de-a profesiile, la inceput amuzanta, devine fascinanta si imposibil de oprit, dar secventele de specializare in arta falsificarii cecurilor nu sunt "documentate" suficient. Frank Abagnale Jr. (Di Caprio) ajunge, la sfarsitul filmului, un expert respectat de cei care l-au urmarit, dar Spielberg a preferat sa puna accentul pe aventura si latura sentimental-familiala a personajului, inspirat de o poveste adevarata. Un amanunt amuzant este faptul ca filmul are audienta generala, desi la el acasa a primit, oarecum exagerat, "Rating: PG-13 pentru vag continut sexual si limbaj". Se pare ca inspectorii CNA au gustat gluma agentului FBI Carl Hanratty (Tom Hanks).