Gladiatorii, distractia tomitanilor

# In antichitate, in zona in care se afla hotelul Ibis se intindea un amfiteatru tomitan care gazduia luptele cu gladiatori * Inscriptiile vechi releva ca multi dintre "luptatorii lui Ares" erau oameni liberi

Scopul cercetarilor arheologice este acela de a reconstitui trecutul in toata complexitatea lui. Descoperirile arheologice au relevat ca jocurile si spectacolele, cuprinse sub genericul "ludi", ocupau un loc foarte important in viata anticilor din cetatea Tomisului.Aceste manifestari economico-culturale se desfasurau cu prilejul numeroaselor sarbatori care ajunsesera de la 64 de zile intr-un an, cate erau in timpul lui Augustus, la 123 de zile in timpul lui Traian si la 135 in vremea lui Aurelius. Acest lucru dovedeste ca in cetatea Tomisului numarului zilelor in care se petrecea avea o pondere foarte mare. Organizarea reprezentantilor de teatru, circ sau lupte de gladiatori revenea unui magistrat, iar cheltuielile pe care le presupuneau aceste activitati cu dublu caracter, economic si cultural, erau destul de costisitoare. Documentele epigrafice au scos la iveala faptul ca la Tomis s-au desfasurat concursuri numeroase si variate. Printre spatiile rezervate desfasurarii spectacolelor, inscriptiile mentioneaza stadioanele si amfiteatrele. Cercetarile arheologice intreprinse pentru degajarea unei basilici de mari dimensiuni in locul pe care in acest moment se afla hotelul Ibis au scos la iveala fragmente de ziduri. Forma suprafetei pe care o inchid zidurile, precum si pozitia lor in plan indica existenta unei arene, anterioara constructiei basilicale. Din zona cercetata au fost recuperate mai multe fragmente de banci de piatra calcaroasa. Printre acestea se remarca un fragment care avea un basorelief pe latura frontala si o inscriptie greceasca pe bordura superioara. Aceste vestigii, datate la sfarsitul secolului II si inceputul secolului III, constituie o dovada fizica a amfiteatrului tomitan. Cercetatorii presupun ca perioada de functionare a amfiteatrului coincide cu acea a inscriptiilor vechi referitoare la luptele cu gladiatori. Aceste lupte sangeroase, nascute dintr-o initiativa privata, cu un caracter de rit funerar, au devenit, cu timpul, spectacolele cele mai apreciate de masele largi. "Luptele lui Ares" erau organizate de catre pontarchi. Inscriptiile releva popularitatea de care se bucurau acestea in cetatea Tomisului.Luptele cu tauri, pe placul tomitanilorDesi majoritatea gladiatorilor proveneau din randul sclavilor, aceasta activitate a ajuns sa se transforme intr-o adevarata meserie. Instruirea gladiatorilor de conditie libera se facea in institutii specializate. Imbracamintea si armele variau in functie de specialitatea pentru care erau pregatiti. Urmaritorii erau apreciati pentru agilitatea miscarilor si rapiditatea atacurilor. Retiarii foloseau ca arme tridentul, pumnalul si o plasa, pe care o aruncau deasupra adversarului. La aceste categorii de luptatorii se adaugau si gladiatorii cu armament greu. Luptatorii cu fiarele purtau numele de venatores. Epitafurile si reprezentarile plastice dezvalui numele unora dintre gladiatorii tomitani. Deosebit de important este basorelieful cu epitaful retiarului Skirtos Dacul, care mentioneaza ca era de "conditie libera". Aceasta specificare releva ca la Tomis gladiatorii se recrutau si din randul oamenilor liberi. Inscriptiile funerare ale defunctilor gladiatori demonstreaza ca in acea perioada, luptele cu tauri erau la moda. Inclinatia patologica a maselor pentru aceste lupte sangeroasei i-a determinat pe imparatii romani sa le puna stavila sau sa le ingradeasca influenta. De aceea aceste lupte au ajuns sa capete, cu timpul, un caracter competitiv. La inceputul secolului V, imparatul Honorius a interzis cu desavarsire jocurile cu gladiatori. Acesta se pare ca este si motivul incetarii activitatii amfiteatrului tomitan.