Invatamantul teologic la Ovidius, continuitatea unei traditii

"Suntem singura facultate de teologie din tara care are o sectie de arta sacra"

Anul acesta se implinesc 16 ani de invatamant teologic universitar la Tomis. Daca in anul 1992, Facultatea de Teologie Ortodoxa din cadrul Universitatii Ovidius functiona doar cu o grupa de douazeci de studenti, in anul 2008, are patru specializari: Teologie Pastorala, Teologie Didactica, Teologie Arta Sacra si Teologie Sociala. Prin aceste specializari, facultatea acopera toate programele universitare de studiu de licenta din domeniul Teologie, acceptate de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului din Romania si de Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane. Facultatea de Teologie din Constanta are 86 cadre didactice, dintre care 50 sunt titulare in specialitatea teologica si peste 1.200 de studenti. Incepand cu anul universitar 2001 - 2002, la Facultate de Teologie functioneaza cursurile de masterat in teologie, iar din anul universitar 2007 - 2008 au aparut noi masterate. Facultatea de Teologie a devenit institutie organizatoare de doctorat din anul universitar 2004 - 2005. Decanul Facultatii de Teologie, IPS prof. univ. dr. Teodosie Petrescu, Arhiepiscop al Tomisului, ne releva necesitatea si importanta invatamantului teologic in spatiul dobrogean.

Care sunt traditiile invatamantului teologic in Dobrogea?

Invatamantul teologic in Dobrogea are cea mai mare vechime din tara noastra. Din izvoare aflam ca, la Babadag, a existat, in timpuri indepartate, un fel de universitate islamica, iar dupa revenirea Dobrogei, tinutul a trebuit sa se reaseze din punct de vedere crestin. Crestinismul a dainuit in toate perioadele istorice ale Dobrogei. Dovada - biserici si manastiri, cum sunt cele din judetul Tulcea, a caror existenta este atestata din timpul stapanirii turcesti.

Care este istoria Facultatii de Teologie la Universitatea Ovidius?

Era nevoie ca sa reinvioram viata religioasa aici, in Dobrogea, pentru ca orice slujitor are menirea ca mai intai sa invete si apoi sa sfinteasca si sa-i conduca pe cei ce cred spre Dumnezeu. De aceea, aceasta forma educationala a aparut in 1990, la inceput, ca o grupa in cadrul Facultatii de Drept, apoi ca o componenta a Facultatii de Litere. In sfarsit, in 2002 ne-am desprins de Facultatea de Litere si am devenit facultate de sine statatoare. Avem mai multe sectii: Teologie pastorala, Teologie didactica, Teologie Sociala si Teologie Arta Sacra. Suntem singura facultate de teologie din tara care are sectie de arta sacra, specializarea muzica. Si beneficiem aici de aportul celui mai mare bizantolog in muzica, parintele prof. Sebastian Barbu Bucur.

Cat de mult se pune accent la admitere pe latura vocationala?

Se pune accent pe latura vocationala, de aceea, chiar daca este un concurs de dosare, unii sunt respinsi nu din cauza notelor, ci din lipsa de credinta. Daca cineva nu are credinta sau sanatatea psihica necesara, nu poate sa acceada la Facultatea de Teologie.

Absolventii isi gasesc usor locul in cadrul societatii?

Isi gasesc locul in societate, nu neaparat in calitate de angajati ai Bisericii, ci si in alte domenii. Avem multi tineri care lucreaza in alte sectoare, dar licenta le este recunoscuta si se pot specializa, prin master, in alte ramuri si isi pot continua activitatea in alte ramuri.

Cum se concretizeaza activitatea de cercetare la Facultatea de Teologie?

Exista doua centre de cercetare: primul este pe probleme de dogmatica si ecumenism, iar al doilea centru are in vedere cercetarea pe probleme de istorie. Organizam periodic simpozioane internationale. Anul trecut, Centrul de cercetare pe probleme de doctrina a organizat un simpozion la care au participat reprezentati ai Facultatilor de Teologie din Atena si Sofia. De asemenea, am gazduit si un simpozion la care au participat cercetatori din tara, atat istorici, cat si arheologi. In plus, fiecare catedra a facultatii noastre organizeaza, anual, un simpozion pe diverse probleme. In acelasi timp, si manifestarile studentesti sunt numeroase si acordam o atentie deosebita dezvoltarii acestui aspect. In prezent, Facultatea de Teologie patroneaza o serie de evenimente studentesti, unele au un caracter sportiv, altele - unul social, specific activitatilor noastre, si chiar un caracter preponderent cultural.

Care sunt personalitatile carora le-ati acordat titlul de Doctor Honoris Causa?

Facultatea de Teologie a acordat titlul de Doctor Honoris Causa unor importante personalitati. Anul trecut, academicianul Dan Berindei a primit titlul Doctor Honoris Causa din partea Facultatii de Teologie, la fel si Patriarhul Bartolomeu al Constantinopolului si fostul Patriarh Teoctist, dar si reprezentanti ai teologiei crestine ecumenice, cum ar fi cardinalul Pedro Erder, primat al Ungariei. In felul acesta, Facultatea de Teologie recunoaste contributia teologica a acestor personalitati, iar pe de alta parte, ele primesc confirmarea modului in care au sustinut bunul mers al facultatii noastre.

Ce conducatori de doctorat sunt la Facultatea de Teologie?

Profesorul Dumitru Radu, prof. Dr. Constantin Cornitescu, parintele dr. Emilian Cornitescu (Vechiul testament), prof. dr. Gheorghe Anghelescu, pe probleme de filosofie, si parintele prof. Nicolae Dura, care este si prorectorul Universitatii Ovidius.

Cati profesori sunt invitati sa sustina cursuri?

Avem si cadre universitare care s-au pensionat din cauza varstei, dar care sunt recunoscute ca mari personalitati in domeniul lor de cercetare. Spre exemplu, parintele Dumitru Radu, fost decan al Facultatii de Teologie din Bucuresti, a indragit atat de mult facultatea noastra, incat si-a exprimat dorinta, care i s-a si implinit, de a indruma doctoranzii. Un alt mare profesor recunoscut, membru la Academia Romana, este prof. dr. Dumitru Popescu, ce vine, periodic, si preda cursuri la Facultatea de Teologie, fiind o personalitate in plan ecumenic. Contributia sa la dialogul interconfesional este recunoscuta pe plan international. Preda cursuri la facultatea noastra, in calitate de profesor vizitator, si a participat la sustinerea catorva teze de doctorat.

Ce trebuie sa stie un tanar care se indreapta spre teologie?

Un tanar care vine la facultatea noastra ar trebui, mai intai de toate, sa-si doreasca sa acumuleze notiunile de credinta. Daca nu traiesti invatatura de credinta, ramai pe dinafara. Daca ramai in afara trairii religioase, nu poti sa aprofundezi invatatura de credinta. E o intrepatrundere intre a sti si a trai. Progresul in stiintele teologice presupune si credinta. In acelasi timp, el trebuie sa aiba si notiuni minime, legate de credinta, care se dobandesc azi cu mare usurinta, la orele de religie din scoala.

Scris de: {autor}Mirela STINGA {/autor}