Obiceiuri uitate, reinviate prin muzica si joc

A treia editie a Festivalului National al Cantecului si Dansului Popular Romanesc

Timp de doua seri au evoluat zece ansambluri folclorice, fiecare prezentand un obicei strabun originar din zona de unde proveneau membrii grupurilor * Festivalul, prezentat de Marioara Murarescu, a fost organizat de Consiliul Judetean Constanta, in colaborare cu Centrul Judetean de Conservare si Valorificare a Traditiei Populare * Serile dedicate datinilor romanesti, practicate doar in anumite zone, au demonstrat ca traditia folclorului romanesc nu se pierde * Cei veniti la festival s-au transformat in actori in scenele ritualice * Publicul a fost servit cu jinars, cocosi, ciureghe, gogosi, pancove, mere si nuci de membrii ansamblurilor intrate in concurs

La Teatrul de Vara din Mamaia a avut loc, in perioada 1-3 august, cea de-a treia editie a Festivalului National al Cantecului si Dansului Popular Romanesc, la care au participat ansambluri folclorice si vedete ale muzicii traditionale romanesti. Festivalul, prezentat de Marioara Murarescu, a fost organizat de Consiliul Judetean Constanta, in colaborare cu Centrul Judetean de Conservare si Valorificare a Traditiei Populare. In prima seara, au evoluat pe scena cinci ansambluri folclorice, respectiv "Vatra" din Stei-Bihor, "Margineanca" din Botosani, "Zestrea" din Gherla, "Cununa" din Bistrita-Nasaud si "Trandafirul" din Dolj, fiecare colectiv artistic ce a intrat in concurs prezentand un obicei strabun. Primul ansamblu a fost prezentat de interpreta Florica Flintasu, pentru concurs fiind ales un ritual originar de pe Valea Crisului Negru, cunoscut sub denumirea "Statul casii". Astfel, stravechile credinte si practici magico-rituale ce insotesc zidirea caselor au fost transpuse pe scena de ansamblul bihorean prin intermediul jocului si al cantecului traditional. Cunoscuta interpreta Daniela Condurache a fost cea care a prezentat publicului ansamblul "Margineanca" al Casei de Cultura "Nicolae Iorga" din Botosani. Pentru festival membrii ansamblului s-au oprit asupra unui obicei practicat in noaptea de Sfantul Andrei, cand, spun batranii, strigoii incearca sa intre in casele oamenilor. Ansamblul "Zestrea" din Gherla a ales pentru a intra in concurs un fragment din viata spirituala a satului romanesc din Transilvania. Membrii grupului au incercat sa puna in scena o sezatoare a tinerilor si feciorilor din satul Ceaba, aflat pe Valea Somesului. Traditia cere ca aceasta sezatoare sa fie tinuta in casa unei familii cu fete de maritat. Fiecare element al sezatorii, incepand cu torsul fluierului, depanatul firelor si pana la jocul antrenat de cimilituri, zicatori si cantece specifice, a fost a reprodus pe scena Teatrului de Vara. Mesajul milenar al cultului graului, datina ce invoca rodnicia pamantului, a fost transmis prin momentul artistic prezentat de ansamblul "Cununa" din satul Maieru, Bistrita-Nasaud. Publicul a fost initiat in tainele ritualului secerisului, cand fetele participante la momentul cel mai important din munca omului de la tara impletesc o cununa din spicele de grau. Pe scena, ansamblul a reprodus in cele mai mici amanunte intreg repertoriul obiceiului. Ultimul ansamblu, "Trandafirul", ai carui membri sunt din comuna Dabuleni - Dolj, a incheiat seara dedicata competitiei cu obiceiul intitulat "Sfintirea de colac". Acest ritual este practicat la sfarsitul lunii iulie, dupa secerat, cand toti satenii, de la cei mai mici pana la cei mai in varsta, sunt chemati la biserica pentru a lua parte la sfintirea primilor colaci copti din graul noii recolte. Dupa ce ultimul grup si-a incheiat momentul artistic, pe scena au sustinut recitaluri Viorica Flintasu, Elena Madrescu, grupul "Mostenitorii", Maria Vidagra, Georgel Nuca, grupul "Crai Nou", Gheorghe Rosoga si multi altii.

"Paparuda, ruda/ Vino si ma uda"

Seara de 2 august a fost rezervata altor cinci ansambluri care au intrat in competitie cu obiceiuri stravechi. Membrele ansamblului "Izvorul Izei" din Dragomiresti au luat, pentru cateva minute, locul ursitoarelor dintr-un ritual mai vechi, numit "Botezul de pe Iza" si la care barbatii nu au dreptul sa participe. Deja cunoscutul obicei al Paparudelor, care se practica in joia a doua dupa Rusalii, a fost adus pe scena de membrii ansamblului "Colinda". Cele cinci tinere, imbracate in straiele cerute de momentul ritual de chemare a ploi, au rostit cantecul inchinat Paparudelor: "Paparuda, ruda/ Vino de ma uda/ Cu galeata plina/ Ploile sa vina". Obiceiul "Iesitul fetei la joc" a fost prezentat de componentii ansamblului folcloric "Izvorasul" din Buzau. Cel de-al patrulea grup folcloric, "Cununita", sosit din Satu Mare si prezentat publicului de solistul Leontin Dorca, a reprodus pe scena momentul ritualic intitulat "Dantu` la sura", obicei stravechi din zona Codrului. Concursul a fost incheiat de formatia de muzica si dans traditional "Chiparusul" din Nereju - Vrancea. Pentru a incheia concursul, membrii ansamblului s-au oprit asupra unei datini care se bazeaza pe principiul regenerarii si invierii naturii si sufletului, intitulat "Chiparusul, ritual de priveghi". A doua parte a serii, dedicata vedetelor care au sustinut recitaluri, a fost deschisa de interpreta de muzica populara Ionela Prodan. Au mai urcat pe scena ansamblurile "Plaiuri dobrogene" din Constanta si "Caluserul" din Orlat, precum si solistii Angelica Stoican, Marilena Zegrean, Gheorghe Turda, Daniela Condurache, Leontin Dorca si Maria Murgoci.

Publicul, participant activ la festival

In ciuda vremii ploioase, cei veniti la festival au avut surpriza de a participa la un spectacol in care ei insisi au fost "actori". Astfel, publicul a fost servit cu jinars, cocosi, ciureghe, gogosi, pancove, mere si nuci de membrii ansamblurilor intrate in concurs. Prin implicarea publicului in jocul de pe scena, obiceiurile au fost mult mai bine percepute, oamenii simpli transformandu-se in participanti activi la ritualurile stravechi. Costumele populare, unele fiind chiar daruri transmise din generatie in generatie, au dat si mai multa credibilitate jocului ansamblurilor. Serile dedicate obiceiurilor strabune, practicate doar in anumite zone, au demonstrat ca traditia folclorului romanesc nu se pierde, ci ramane vie prin oamenii care o respecta si care ii acorda atentia cuvenita. Juriul, compus din coregrafi si profesori universitari, a avut de ales, duminica seara, ansamblul care a meritat, pentru interpretarea autentica, trofeul festivalului.