Se pune piatra de temelie pentru manastirea Sfantul Apostol Filip

Crestinii ortodocsi ii praznuiesc in aceasta zi pe Sfintii Ioan Casian si Gherman. In Dobrogea, aceasta sarbatoare este marcata de o serie de manifestari religioase.

Intemeietorul monahismului din Franta, Sfantul Ioan Casian, este originar din Dobrogea. Nascut in anul 360, in zona podisului Casimcei, Sfantul a pustnicit in pestera care azi ii poarta numele, situata intre localitatile Targusor si Cheile Dobrogei. In momentul actual, in vecinatatea pesterii se afla o manastire. Vizitata chiar si in timpul prigoanei comuniste, pestera a devenit astazi unul dintre cele mai importante locuri de pelerinaj pentru credinciosii din tara, dar si din strainatate. Ieri seara, la Manastirea Pestera Sfantului Ioan Casian a avut loc slujba de Priveghere, urmata de Taina Sfantul Maslu, iar la miezul noptii, in pestera Sfantului Ioan Casian, a avut loc Sfanta Liturghie, oficiata de arhimandritul Andrei, Exarh al Arhiepiscopiei Tomisului, impreuna cu obstea manastirii Sfantului Ioan Casian. Astazi, de la ora 08.00, Inalt Prea Sfintia Sa Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, impreuna cu un sobor de preoti si diaconi, oficiaza Sfanta Liturghie arhiereasca la Manastirea Sfantul Ioan Casian. In aceasta seara, I P S Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, va sfinti locul si va pune piatra de temelie pentru manastirea Sfantul Apostol Filip. Locasul de cult urmeaza a fi ridicat in vecinatatea vechiului centru episcopal de la Adamclisi, devenind o marturie a continuitatii crestinismului dobrogean. In acest asezamant monahal vor fi depuse moastele celor cinci Sfinti Martiri descoperite intr-una dintre bazilicile cetatii. Martirizati cel mai probabil pe la sfarsitul secolului al III-lea, trupurile lor au fost aduse mai tarziu si depuse in cripta. Este vorba despre o practica bisericeasca din secolele V-VI, continuatoare a vechiului obicei prin care datorita persecutiei crestinilor Sfanta Liturghie (frangerea painii) se oficia pe morminte apartinand sfintilor. Ion Barnea a descoperit, in plina perioada comunista, sub altarul uneia dintre cele sapte bazilici, o cripta. Pe peretele criptei erau doua litere, in limba greaca, inscriptionate cu vopsea rosie, indiciu ca numele martirilor fusesera scrise. La solicitarea Arhiepiscopului Tomisului, Institutul Antropologic din Bucuresti a redat cultului moastele celor cinci Sfinti Martiri de la Adamclisi. Credinciosii constanteni vor avea ocazia sa-i cinsteasca dupa aproape 35 de ani de la descoperire.

Scris de: {autor}M.S. {/autor}