35 de ani de la cutremurul din '77. Cum am trece de marele seism? Pentru Constanţa, pericolul vine de la Şabla

4 martie 1977 - o zi care va fi greu uitată de români. În acea zi, la ora 21.22, s-a produs unul dintre evenimentele care, cu siguranţă, nu va fi uitat vreodată. Cu o magnitudine de 7,2 grade pe scara Richter şi o durată de 56 de secunde, seismul a lăsat în urmă aproximativ 1.570 de victime. Conform Wikipedia, la nivelul întregii ţări s-au înregistrat circa 11.300 de răniţi şi aproximativ 35.000 de locuinţe s-au prăbuşit. Numai în Bucureşti s-au dărâmat 33 de blocuri mari. Epicentrul cutremurului a fost localizat în zona Vrancea, cea mai activă zonă seismică din ţară, la o adâncime de circa 100 km. Unda de şoc s-a simţit aproape în toţi Balcanii. Se spune că în seara aceea fatidică, preşedintele Nicolae Ceauşescu, alături de Elena sa, participau la un banchet oferit de preşedintele Nigeriei. În toiul petrecerii, Ceauşescu a fost anunţat de situaţia din ţară, iar banchetul a fost întrerupt. În urma cutremurului din 1977 s-au pierdut personalităţi ale României precum Toma Caragiu, Mihai Gafiţa, Alexandru Bocăneţ sau Doina Badea.

Peninsula, pe „minus"

35 de ani de frică, de teama ca marele cutremur să nu se repete. Ce ne-am face dacă mâine, 4 martie 2012, am avea un cutremur ca cel din '77? Am supravieţui?

Virgil Breabăn, fostul decan al Facultăţii de Construcţii din cadrul Universităţii Ovidius, profesor de inginerie seismică, spune că norocul Constanţei este solul pe care este aşezată, un teren care nu facilitează propagarea undelor seismice. Un dar de la Dumnezeu, zice profesorul Breabăn. Însă un mare seism ar aduce pagube vechiului Tomis, mai ales în partea veche, în peninsulă. „Sigur că ar fi afectate anumite clădiri din peninsulă, poate chiar şi blocurile construite în anii '60 -'70 din cărămidă, cu doar câteva elemente din beton armat. Însă acestea s-au comportat bine şi la alte cutremure, cum ar fi cel din 1986 sau cel din 1990, deci nu cred că am avea de ce să ne temem", spune cadrul didactic. O problemă majoră a zonei este, în ciuda „fericirii" de a fi amplasaţi pe un sol stâncos, terenul de fundare, care este deformabil şi ar putea reprezenta un minus.

Siguranţă cu economie

Aşa cum am spus, peninsula ar avea mult de suferit: „Există o clădire pe strada Titulescu nr. 13, un bloc construit la începutul secolului XX, grav afectat de deformaţii ale terenului de fundare date de spargerea unor conducte care trec pe sub clădire. Această clădire a trecut de cutremurele din 1916, 1921, 1940, 1977 şi de cele de pe urmă. În jurul blocului s-a făcut o umbrelă pentru ca materialele să nu le cadă în cap oamenilor. Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie a fost şi el afectat la cutremurul din '77 la fel, din cauza fundaţiei. Subsolul clădirii a fost inundat mai mulţi ani. Însă acum se află în plin proces de reabilitare. Casa cu Lei este o clădire fără probleme, care nu este înaltă şi nu a avut apă în subsol. Blocurile cu patru etaje din Tomis I şi Tomis II ar mai putea avea probleme, fiind din cărămidă cu ceva elemente de beton armat. La unele chiar s-au făcut intervenţii la parter, spaţii comerciale, şi au fost afectate". Profesorul Virgil Breabăn este de părere că blocurile noi, conform legii noi, care este foarte severă, ar trebui să fie foarte sigure din punct de vedere seismic. Însă aşa cum precizează specialistul, uneori proiectul spune una, iar realitatea alta, mai ales că în unele cazuri s-a făcut „economie la oţel beton". Una dintre clădirile istorice cu probleme ar putea fi şi Moscheea Carol I. Din nou, terenul de fundare este vinovat, în ciuda faptului că această clădire a fost prima din Constanţa pentru care s-a folosit betonul armat, pentru cupolă.

„Depinde de unde vine"

Un alt specialist, Octavian Ruse, directorul Proiect SA, consideră că, în eventualitatea producerii unui seism de mărimea celui din 1977, nu ar trebui să ne speriem de colaps. „Sunt multe probleme în Peninsulă, pe strada Sulmona, pe Marc Aureliu, Caratzali, Titulescu... Dintre clădirile de patrimoniu, ar putea avea probleme Hotelul Intim, iar Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie este o clădire grea, ar trece cu bine printr-un cutremur. Ar mai fi ceva clădiri cu minusuri pe străzile Cuza Vodă şi Mihai Viteazu. Dar trebuie să reţinem un aspect: la noi, în general, cutremurele nu ajung la 7 grade. Pentru zona Vrancea suntem acoperiţi. Însă falia Şabla poate fi foarte periculoasă. În Constanţa, depinde de unde vine", a explicat Ruse.