Are multe proiecte şi depune eforturi pentru a le finaliza Anca Boagiu - „La Constanţa nu vreau să dezamăgesc. Nu ştiu să dansez samba, nu îmbrac uniforme naziste!"

Aţi anunţat recent că doriţi să introduceţi şi taxă pe autostradă. De când vom plăti o astfel de taxă şi care va fi cuantumul ei?

În Europa, statele care nu percep o asemenea taxă sunt mai degrabă exemple singulare. Această taxă există în majoritatea statelor europene şi românii care au călătorit în afară ştiu foarte bine. Legat de taxarea autostrăzilor Bucureşti - Piteşti şi Bucureşti - Constanţa, am decis să înglobăm mentenanţa pe aceste tronsoane cu construcţia şi mentenanţa autostrăzii de Centură Sud a capitalei într-un singur pachet de concesiune, pentru că în acest mod vom reuşi să atragem mai uşor investitori care să finanţeze construcţia unei noi autostrăzi. Nu poţi să te aştepţi de la un partener privat să accepte acoperirea integrală a riscurilor fără a-i asigura condiţiile să îşi amortizeze investiţia în 25 sau 30 de ani. Autostrăzile de pe Coridorul 4, finanţate din fonduri europene, vor fi, de asemenea, taxate începând cu 2013. Am luat această decizie împreună cu Comisia Europeană, aşteptăm rezultatele studiului Jaspers la sfârşitul acestui an, pentru a stabili şi cuantumul. Vă asigur că taxele nu vor fi mari şi sunt sigură că românii preferă să plătească cei câţiva euro pentru a merge pe sute de kilometri de autostradă, în condiţii de rapiditate şi siguranţă, decât să mai aşteptăm ani la rândul fără a avea resurse să construim autostrăzi.

Va avea statul bani să ofere şoferilor şi alternativă, adică DN-uri modernizate, reabilitate, aşa încât să nu fie obligaţi să circule pe autostradă?

Fără a părea lipsită de modestie, cred că în ultimul an am lansat cel mai ambiţios şi realist program de modernizare a infrastructurii româneşti, pe toate modurile de transport. În ceea ce priveşte transportul rutier, în ultimul an am semnat contracte pentru aproape 2 miliarde de euro, fonduri nerambursabile de la UE, iar zilele trecute am primit aprobarea oficială că Uniunea va asigura 724 de milioane de euro pentru autostrăzile Nădlac - Arad şi Orăştie - Sibiu. Avem deja 276 km de autostrăzi deja în execuţie, care vor fi finalizaţi anul acesta şi anul viitor, iar luna aceasta şi următoarea vom deschide şantiere pentru alţi 183 km, cu finanţare europeană. Alţi 72 km de pe coridorul IV vor intra în licitaţie anul acesta. Până în 2016, vom avea coridorul IV la nivel de autostradă finalizat, cu condiţia să asigurăm finanţare privată de 3 miliarde de euro pentru ultima secţiune, Sibiu - Piteşti (116 km). Vom asigura astfel o conexiune directă, rapidă, între Portul Constanţa şi Europa centrală şi de vest, contribuind la consolidarea dezvoltării economice. Anul acesta vom finaliza, de asemenea, reabilitarea a peste 500 km de drumuri naţionale. Mai mult, anul acesta au început sau sunt pe cale să înceapă lucrări de reabilitare pentru alţi 1.200 km de drumuri naţionale, cu termen de finalizare 2013.

Pentru a fluidiza traficul de mărfuri, am demarat un program de construire de variante ocolitoare pentru centrele urbane, fiind deja în execuţie 110 km, ce urmează, la fel, să fie finalizaţi până în 2013. Eu am afirmat încă de la venirea în minister că problema aici nu au fost banii, ci cheltuirea lor nejudicioasă. Şi e suficient să ne referim la Autostrada Transilvania, către care era direcţionat 40-50% din bugetul CNADNR, pentru a vedea exact cum s-au irosit bani. În concluzie, având în vedere cum au mers lucrurile la MTI în ultimul an cred că putem fi optimişti în privinţa modernizării drumurilor din România în următorii ani de zile.

Cât costă cea mai scumpă autostradă din România?

Cea mai scumpă autostradă, nu doar din România, ci din întreaga Uniune Europeană, a fost cu siguranţă Autostrada Transilvania, prin contractul încheiat de guvernul Adrian Năstase în 2003 - 2004 cu antreprenorul Bechtel. Nu cred că e cazul să reluăm discuţia despre cum s-a semnat acest contract. Compania Bechtel a înţeles, într-un final, că România este o ţară europeană în care contractele trebuie să se supună regulilor şi standardelor europene. Poate şi faptul că am pus reguli noi, am introdus standarde de cost, am oprit risipa din bani publici, am reziliat contracte atunci când nu au fost respectate regulile a contribuit la acest acord. Preţul de execuţie la lucrările noi pe care le mai are de executat Bechtel va fi de 6,9 milioane euro/km, adică în linie cu standardele de cost şi preţurile de la contractele de pe coridorul IV. Afirmaţiile PSD conform cărora preţul negociat de ei în 2003 - 2004 ar fi fost de 5,8 milioane euro/km sunt minciuni sfruntate, pentru că acela era de fapt doar un preţ de plecare calculat pentru un singur tronson, Codlea - Făgăraş, pe care inexplicabil l-au considerat reprezentativ pentru toţi cei 415 kilometri, iar toate clauzele contractuale ofereau pe tavă constructorului american posibilitatea creşterii contractului la sume astronomice, aşa cum s-a şi demonstrat ulterior. După renegociere, preţurile sunt fixe şi respectă standardele de cost.

Este strigător la cer ca tocmai cei de la PSD, care au semnat cel mai păgubos contract din istoria României, în care costurile ajungeau până la 24 milioane euro/km în unele zone, să pretindă că un preţ de 7 milioane euro/km este excesiv. În ceea ce priveşte autostrăzile care intră în execuţie chiar de luna aceasta, am reuşit să determinăm constructorii să accepte standardele de cost impuse în ultimul an, deci putem spune că şi la noi se va construi la standarde europene cu preţuri normale. Probabil, cele mai costisitoare tronsoane de autostradă vor fi Comarnic - Braşov - Făgăraş şi Sibiu - Piteşti, pe care intenţionăm să le scoatem în concesiune, pentru că ambele presupun traversarea munţilor. Oricum, la niciunul dintre aceste tronsoane nu se va ajunge la preţurile astronomice din vechiul contract pentru Autostrada Transilvania.

Autostrada Bucureşti - Constanţa a fost dată în exploatare, mai puţin tronsonul Cernavodă - Medgidia. Darea în exploatare nu presupune şi finalizarea drumului?

Darea în exploatare presupune realizarea unor condiţii optime pentru ca respectivul drum să fie deja folosit, dar nu şi realizarea unor finisaje. Dacă vorbim de Cernavodă - Medgidia, ştiţi deja că am reuşit să semnăm un nou contract, care ne reduce costurile cu peste 60 de milioane de euro faţă de contractul anterior rezilierii. Mai mult, termenul pentru proiectarea şi execuţia tronsonului de autostradă Cernavodă - Medgidia a fost diminuat de la 24 la 15 luni, deschiderea traficului fiind astfel posibilă în cursul anului 2012. În plus, lucrările executate de către noul antreprenor vor avea 4 ani de garanţie, faţă de 2 ani cât prevedea contractul anterior.

Se ştie că preţurile de cost pentru autostrăzile din România sunt cele mai mari din Europa. Cum comentaţi acest aspect? Ce măsuri aveţi în vedere pentru ca această situaţie să nu mai continue?

Afirmaţia dumneavoastră era valabilă până la sfârşitul anului trecut, când una dintre primele măsuri ale mandatului meu la Transporturi a fost introducerea standardelor de cost pentru construcţia drumurilor şi autostrăzilor. Rezultatul s-a văzut imediat la licitaţiile pentru autostrăzile de pe secţiunea Nădlac - Sibiu a coridorului IV şi pentru mai multe centuri ocolitoare, toate cu finanţare europeană, unde am realizat economii de 600 de milioane de euro faţă de valoarea estimată, tocmai ca urmare a introducerii standardelor de cost. Economiile sunt realizate şi pentru întreţinerea pe timp de iarnă, unde, după introducerea standardelor de cost, am obţinut reduceri de 35% a contractelor. Sunt şi alte măsuri care au dus la realizarea acestor economii importante, mai ales în această perioadă de criză în toată Europa, una dintre ele fiind noua lege a exproprierilor, pe care am promovat-o din primele zile ale mandatului. Prin noua lege, despăgubirile se fac pe baza valorii stabilite în grila notarilor publici, toată operaţiunea fiind extrem de transparentă şi de rapidă.

Vorbiţi despre costuri şi economii făcute la bugetul instituţiei. În calitate de ministru al Transporturilor, sunteţi mulţumită de managementul companiilor cu reprezentare locală aflate în subordinea dvs., ca de exemplu Aeroportul de la Mihail Kogălniceanu?

Aeroportul Kogălniceanu este foarte important atât pentru zona comercială, cât şi pentru cea de securitate. Cred că managementul din ultimul timp la acest aeroport a asigurat premisele dezvoltării continue. Traficul din 2010 a fost mai mare decât cel din 2009, chiar în condiţiile unei perioade economice extrem de dificile. Sper ca prin accesarea fondurilor europene Aeroportul Kogălniceanu să se dezvolte, iar prin politici de marketing mai agresive să reuşească creşterea şi mai mult a traficului. Are tot suportul MTI pentru aceste politici.

Sunt tot felul de zvonuri referitoare la schimbarea conducerii Administraţiei Porturilor Maritime SA Constanţa, reprezentată de Andrei Popa. Sunteţi mulţumită de activitatea directorului general şi a CA-ului companiei? Aveţi de gând să operaţi schimbări în următoarea perioadă la nivelul CNAPMC?

Domnul Andrei Popa are în continuare suportul meu, în măsura în care îşi duce la îndeplinire angajamentele. Avem câteva proiecte extrem de importante în Portul Constanţa, prin care vrem să accelerăm dezvoltarea pe măsura potenţialului. Am spus-o şi o repet: până în 2020, Portul Constanţa trebuie să fie al doilea port ca mărime în Europa, iar parteneriatul cu Portul Rotterdam ne poate ajuta să ajungem acolo. Am reuşit în ultimul an să scoatem Portul Constanţa dintr-o păguboasă izolare, iar deschiderea spre parteneriate cu Rotterdam, Dubai sau porturi din Regatul Unit sunt soluţia pentru asigurarea competitivităţii Portului Constanţa. Un lucru e cert: toţi decidenţii din Port trebuie să lucreze pe principiile economiei de piaţă şi să nu considere această zonă un paradis fiscal. Pentru realizarea acestui obiectiv este nevoie de toate instituţiile statului.

În cercurile din Constanţa se vorbeşte despre o candidatură a dumneavoastră la Primăria municipiului. Aţi accepta să intraţi în competiţie electorală cu Radu Mazăre?

E greu să mă gândesc acum la ce voi face peste luni bune de zile când în răspunderea mea sunt proiecte de miliarde de euro pentru România prin acest minister. Şi în 2012 MTI trebuie să fie principalul motor de creştere al economiei, având în vedere miile de locuri de muncă create prin demararea acestor şantiere la noile autostrăzi sau de cele de la calea ferată, dar şi extraordinarul impact pozitiv pe care aceste proiecte îl vor avea asupra industriei construcţiilor. Nu am fugit niciodată de responsabilităţi, dar acum mă gândesc numai la cum să aducem şi mai mulţi bani europeni în economia românească. Iubesc Constanţa şi constănţenii. Aici e casa mea, chiar dacă, de peste 17 ani, m-au „adoptat" Bucureştiul şi bucureştenii, la care ţin în egală măsură. Scopul meu e să fac bine românilor, atât cât pot. La Constanţa nu aş vrea să dezamăgesc, pentru că nu ştiu să dansez samba, nu îmbrac uniforme naziste, nu monopolizez zona de business în favoarea prietenilor mei, mai mult, nu blochez programele de dezvoltare pentru judeţ, aşa cum a încercat domnul Mazăre să facă. La Constanţa am multe proiecte şi depun eforturi maxime pentru a le finaliza.

(Partea a doua a interviului va fi publicată în ediţia de mâine).