Ce mistere ascunde Autostrada Soarelui (galerie foto)

În urma ultimelor descărcări de sarcină arheologică, s-au scos la suprafaţă morminte vechi de 7.000 de ani, obiecte de cult, vase folosite în gospodărie, dar şi arme şi podoabe.

Cele mai noi descoperiri arheologice de pe şantierele autostrăzii au fost expuse la Muzeul de Istorie şi Arheologie Constanţa. Este vorba de morminte, piese de ceramică, unelte de muncă săbii, vârfuri de săgeţi, vase, opaiţe.

Cele mai multe morminte s-au descoperit pe traseul Autostrăzii între Valea Dacilor şi Siminoc Murfatlar. Este vorba de peste 300 de morminte săpate în urmă cu 1.000 de ani, în timpul feudalismului timpuriu. Toate mormintele sunt de inhumaţie: capul orientat spre vest iar picioarele spre est. Arheologii spun că zona de morminte este mult mai întinsă şi s-a scos la suprafaţă doar zona pe unde trece autostrada.

Zona Valu lui Traian, cea mai bogată în vestigii

O altă zonă bogată în vestigii arheologice este cea de la Valu lui Traian, în dreptul kilometrului 197, unde s-a descoperit un complex de morminte plane şi tumulare datând din secolele IV - III î. Hr.

Mormintele aparţin epocii elenistice. În locurile de veci au fost descoperite şi numeroase arme, vârfuri de săgeţi, mărgele.

În zonă s-au găsit şi morminte romane datând din secolele I şi II.

Arheologii spun că cea mai bogată zonă în descoperiri arheologice de pe cuprinsul autostrăzii a fost Valu lui Traian. „Cu cât eşti mai aproape de Tomis, cu atât găseşti mai multe vestigii. Tomisul era o metropolă şi în epoca elenistică şi în epoca romană. Aici trăiau oameni foarte bogaţi şi, firesc, şi în împrejurimile metropolei erau civilizaţii înfloritoare", spune arheologul Constantin Nicolae de la Muzeul de Istorie şi Arheologie Constanţa.

Ritual păgân

Tot pe teritoriul autostrăzii sau scos la lumină un topor ritual şi o sabie care se foloseau în aceleaşi scopuri: de ritual. Aceste obiecte sunt la sfârşitul mileniului II î. Hr. Piesele care se foloseau în ritualuri au fost scoase la lumină de pe şantierul autostrăzii în luna martie a acestui an.

Aceste obiecte au fost expuse pentru prima dată. Din momentul descoperirii ele au intrat pe mâna restauratorilor care le-au curăţat praful vechi de milenii.

„Tom" ne aduce veşti de acum 7.000 de ani

O altă zonă foarte importantă în ceea ce priveşte vestigiile arheologice este zona Carrefour. Arheologul Octavian Mitroi de la muzeu este cel care a coordonat lucrările pe şantier în perioada septembrie - octombrie 2012. Specialiştii aveau indicii că în zonă se află multe vestigii. Aşteptările nu le-au fost înşelate. În timpul săpăturilor au găsit obiecte ale Culturii Hamangia din perioada neolitică.

Au descoperit un mormânt de inhumaţie cu o vechime de 7.000 de ani. Scheletul, aparţinând unul bărbat, după forma craniului, a fost botezat „Tom". Pe lângă mormânt au fost găsite şi 21 de gropi de gunoi. Aici, arheologii au găsit mai multe piese din ceramică şi chiar un bol întreg, toate fragmentele lui fiind găsite în aceeaşi groapă. La mică distanţă se mai aflau unelte de piatră, împungător de os, lame de cremene pe care strămoşii noştri le foloseau la tăiat sau la răzuit piei crude de animale, oase de animale.

Nu este singurul mormânt de incineraţie descoperit în zonă. În 2005, spune arheologul, s-a mai găsit unul, care avea aceeaşi vechime, de aproximativ 7.000 de ani. „Descoperirile neolitice de pe arealul cuprins între Carrefour şi Palazu Mare demonstrează că cea mai apropiată aşezare neolitică din Constanţa era în această zonă, având nucleul în liziera de lângă Palazu Mare.

Haiducie, nu arheologie

Din păcate, spun cei care au muncit pe şantiere în toată această perioadă, în România se face haiducie, nu arheologie. Săpăturile arheologie ar fi trebuit să se facă cu mult timp înainte de demararea lucrărilor la autostradă, aşa cum se face în alte state europene. „Franţa, de exemplu, şi-a tot deviat traseul la autostradă pentru că îi costa prea mult descărcarea de sarcină arheologică. Un şantier adevărat costă 10 milioane de euro. La noi, lucrările au început foarte târziu şi noi nici nu ne începuserăm munca că au şi venit constructorii să ne întrebe dacă am terminat", au reclamat arheologii.