Constantinescu ii ia cladirea lui Teodosie (galerie foto)

Arhiepiscopia Tomisului a dus de râpă o clădire de patrimoniu situată în partea veche a municipiului # Luat în administrare de la CJC, în 2005, imobilul trebuia reabilitat până în 2007, însă Arhiepiscopia nu s-a achitat de obligaţie, iar clădirea a ajuns o ruină

Arhiepiscopia Tomisului ar putea pierde, astăzi, dreptul de administrare a unei clădiri din peninsula oraşului, preluată de la Consiliului Judeţean, în 2005. 

În şedinţa Consiliului Judeţean, se va supune votului consilierilor şi proiectul de hotărâre privind încetarea dreptului de administrare al Arhiepiscopiei Tomisului asupra imobilului situat pe strada Nicolae Titulescu, la nr. 32. Proiectul este iniţiat de către preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, Nicuşor Constantinescu. Este vorba, mai exact, despre o clădire pe care CJC a dat-o în administrare Arhiepiscopiei Tomisului, pentru o perioadă de doi ani, în urmă cu mai bine de patru ani. Imobilul situat la adresa menţionată mai sus a fost transferat în administrarea Arhiepiscopiei împreună cu imobilul situat la nr. 17, pe aceeaşi stradă, prin Hotărârea Consiliului Judeţean Constanţa nr. 18 din 25 martie 2005. La art. 3 din hotărâre se preciza că Arhiepiscopia Tomisului are obligaţia ca, în termen de doi ani de la data preluării în administrare, să finalizeze lucrările de reabilitare a acestor clădiri în scopul funcţionării lor în condiţii optime. La art. 4 se preciza, de asemenea, că, în cazul în care Arhiepiscopia nu se achită de aceste obligaţii în termen de doi ani, dreptul de administrare asupra celor două imobile încetează. Ei bine, aşa cum observăm, CJC a hotărât ca, în cazul imobilului de la nr. 32, dreptul de administrare să înceteze mult mai târziu. Trebuie menţionat că, aşa cum se specifică în HCJC nr. 18/2005, Arhiepiscopia avea de gând să reabiliteze cele două clădiri din Nicolae Titulescu în vederea amenajării unor spaţii de cazare şi de studiu pentru Seminarul Teologic. Numai că reprezentanţii CJC constată în 2009 - cu o întârziere de mai bine de doi ani - că rezultatul nu a fost cel scontat.

„Vandalizată din cauza abandonării de către Arhiepiscopie"

Pentru clădirea de la nr. 32, cei patru ani au fost parcă un secol, dacă ne luăm după avansata stare de degradare în care se găseşte. Şi mai rău este că ruinele clădirii, pe care Arhiepiscopia se angajase să o repare în urmă cu patru ani, se văd de pe valea portului, din dreptul Porţii 1. Adică pot fi văzute de către turiştii care tranzitează acea zonă spre faleza de la Cazinou în timpul sezonului estival. Jalnic. Acesta este cuvântul care caracterizează peisajul. Zidurile imobilului adăpostesc acum mormane de moloz şi de gunoaie, pe care, din loc în loc, au crescut buruieni. Între pereţii care au mai rămas din casa veche sălăşluieşte un adevărat focar de infecţie. Starea de ruină în care a ajuns clădirea, inclusă în prezent în categoria celor cu risc seismic, este relatată şi în nota de constatare anexată, de către Direcţia Tehnic Investiţii a CJC, proiectului de hotărâre privind încetarea dreptului Arhiepiscopiei de administrare a imobilului.

„Până la această dată, din cauza abandonării clădirii de către Arhiepiscopie, aceasta a fost vandalizată, ajungând într-un avansat stadiu de autodemolare", se arată în document, care mai precizează că „a rămas 50% din zidărie, şarpanta (n.r. structura care susţine acoperişul) fiind demolată 95%". 

SRL-ul lui Teodosie, proiectant pentru Seminar

Trebuie precizat că cealaltă clădire, situată la nr. 17, a fost supusă, între timp, unor mici îmbunătăţiri, astfel încât, în prezent, funcţionează ca spaţiu de studiu şi de cazare pentru elevii de la Seminarul Teologic. Într-o ediţie din luna iunie 2006 a cotidianului ZIUA de Constanţa a fost relatată pe larg şi povestea aşa-zisei reabilitări a imobilului de la nr. 17. Se preciza atunci că pentru proiectarea reparării imobilului preluat de la CJC, prin HCJC nr. 18/2005, Arhiepiscopia a angajat o firmă din care făcea parte, la momentul respectiv, chiar Înalt Preasfinţitul Teodosie, pe numele său laic Macedon Petrescu. Proiectul şi devizul pentru renovarea Seminarului Teologic din Constanţa au fost întocmite de arhitectul Liviu Scurtulescu şi de inginerul Laurenţiu Mihăileanu, reprezentanţi ai SC Arhitop-Design SRL. Acţionarii firmei erau pe atunci Macedon Petrescu, Mihai Jan şi Eugen Tănăsescu - fiecare cu câte 25%, Caraiane Tănase - cu 20% şi Liviu Scurtulescu - cu 5%. Aşa cum am spus, Macedon Petrescu este chiar ÎPS Teodosie, iar Eugen Tănăsescu este nimeni altul decât purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei.

O „spoială" din bani judeţeni

Pentru a nu mai organiza licitaţie pentru lucrările de la seminar, ÎPS a împărţit lucrările de reparaţii, la vremea respectivă, pentru acelaşi obiectiv, către mai multe firme. Tehnica ingenioasă este uzitată pentru a se evita licitaţia publică. Aşadar, lucrarea nu a fost contractată pe un deviz general, ci a fost „desfăcută" pe bucăţi, pentru ca fiecare „bucăţică" să fie sub pragul valoric prevăzut de lege şi, astfel, să nu mai fie nevoie de licitaţie. Pentru efectuarea acestor aşa-zise reparaţii, reprezentanţii Arhiepiscopiei au cerut bani tot Consiliului Judeţean, care le-a şi aprobat, în iunie 2006, suma de 80.000 lei (opt sute de milioane de lei vechi). Proiectul a trecut, deşi au fost consilieri care s-au opus atunci, arătând că Arhiepiscopia îşi poate finanţa lucrările şi din contribuţia enoriaşilor, neavând neapărat nevoie de bani judeţeni.

Deşi s-au investit bani în reabilitarea imobilului din str. Nicolae Titulescu nr. 17, nota de constatare anexată proiectului ce va fi supus la vot în şedinţa CJC de astăzi arată că imobilul „a fost supus unui tratament lent de îmbunătăţire a condiţiilor de habitat, respectiv: zugrăveli, vopsitorii, reabilitare pardoseli, tâmplărie de aluminiu cu geam termopan, lucrări de finisaj interior de o calitate precară". Aşadar, lucrările de reabilitare proiectate de Arhitop-Design au fost doar o spoială de ochii lumii.    

În document se mai arată că, pentru reabilitarea celor două clădiri, Arhiepiscopia aşteaptă încă sprijin din partea CJC. De asemenea, potrivit notei de constatare, pe 09.02.2009, Primăria Constanţa a eliberat Certificatul de Urbanism nr. 499 la solicitarea Arhiepiscopiei pentru a fi utilizat la întocmirea „Studiului de Fezabilitate în vederea consolidării şi reabilitării celor două imobile din str. Nicolae Titulescu nr. 17-31 Constanţa", în speranţa atragerii de fonduri externe.

Reprezentanţii CJC, conştienţi de riscul de prăbuşire

Reprezentanţii Consiliului Judeţean Constanţa afirmă cu nu au luat încă o decizie cu privire la utilitatea ce o vor da terenului pe care se află acum ce a mai rămas din clădirea veche de aproape un secol. Vicepreşedintele CJC, Cristinel Dragomir, ne-a declarat că, oricum, din zidurile rămase nu se mai poate face nimic. „Trebuie să curăţăm terenul. Este nevoie de o descărcare de sarcini arheologice şi ne-am gândit, în urma unor discuţii, să facem o secţie a Muzeului de Artă. Nu ştim însă sigur, pentru că va fi şi în funcţie de fondurile de care vom dispune la anul. Ceea ce trebuie făcut urgent este să îngrădim, în primă fază, terenul şi construcţia pentru a nu se întâmpla vreun accident, având în vedere starea avansată de degradare în care se află construcţia", a afirmat Dragomir.

Întrebat de ce dreptul de administrare al Arhiepiscopiei asupra imobilului de la nr. 32 încetează după patru ani şi nu după doi, cât a trecut de la primirea lui, vicepreşedintele CJC ne-a spus că dreptul de administrare încetase oricum, după expirarea perioadei de doi ani, însă pentru că a fost vorba despre o iniţiativă a Arhiepiscopiei, au zis să le mai lase un răgaz de a face ceva. „Am zis să nu le sărim la gât. Totuşi, noi, în aceşti ani, le-am făcut repetate notificări cu privire la acest imobil. Am discutat cu reprezentanţii Arhiepiscopiei şi ne-au spus că nu au fonduri, aşa că am decis să luăm imobilul înapoi", a subliniat Cristinel Dragomir.

Aşadar, ţinând cont de faptul că judeţul are numeroase alte priorităţi, este posibil ca imobilul de la nr. 32 să rămână mult timp de acum înainte în starea în care se află, dacă nu va fi demolat. Nu ar fi o excepţie, având în vedere că peisajul peninsulei - altădată de o frumuseţe arhitecturală ieşită din comun - este presărat la tot pasul cu „siluetele" spectrale ale ruinelor rămase din clădirile de patrimoniu.

{mos_ri:Teodosie,Nicusor Constantinescu}