File din istoria secretă a Dobrogei Iată ultimele persoane acuzate că au lucrat pentru Securitate (document)

Judecătorii Curţii de Apel Bucureşti au stabilit că locotenentul colonel Ion Bâlbă, fost şef al Serviciului 2 din cadrul Inspectoratului Judeţean de Securitate Constanţa, colonelul Costache Radu, fost locţiitor al comandantului Inspectoratului Judeţean de Securitate Constanţa şi şef al Inspectoratului Judeţean de Securitate Vaslui, Mihail Saşu şi locotenentul major Gheorghe Mauna, fost şef al Inspectoratului Judeţean de Securitate Tulcea, Serviciul 1, au lucrat pentru Securitate. Cei mai sus precizaţi ar fi suprimat sau ar fi îngrădit drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului, urmare a deciziilor luate.

La sfârşitul săptămânii trecute, Curtea de Apel Bucureşti a constatat calitatea de lucrător al securităţii în ceea ce-l priveşte pe pârâtul Ion Bâlbă. Acesta, după cum arată Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, în calitate de fost şef al Serviciului 2 din cadrul Inspectoratului Judeţean de Securitate Constanţa, a dispus urmărirea prin mapă de verificare a unei persoane semnalată cu «manifestări negative la adresa orânduirii sociale din ţara noastră, este ascultător şi colportor al ştirilor transmise de postul de radio Europa Liberă, la locul de muncă nu se preocupă de realizarea sarcinilor de producţie, are preocupări de evaziune». „În acest context şi în scopul stabilirii «poziţiei şi prevenirea ca numitul Z.H. să desfăşoare o activitate de proliferare a unor astfel de atitudini» a dispus următoarele măsuri informativ operativ: verificarea legăturilor titularului şi cercetarea lor informativă, investigaţii la domiciliul titularului, interceptarea corespondenţei interne şi externe a acestuia precum şi încadrare informativă la domiciliu", se mai arată într-un document parafat de Curtea de Apel Bucureşti. Din acelaşi act mai reiese că „urmare a măsurilor propuse şi ulterior desfăşurate asupra persoanei urmărite a rezultat că acesta «audiază şi colportează ştirile transmise de postul de radio Europa Liberă şi în anumite împrejurări a avut manifestări negative la adresa conducătorului nostru» (nr. Nicolae Ceauşescu). În consecinţă, domnul Bâlbă Ioan a dispus avertizarea celui în cauză «la sediul întreprinderii, în prezenţa conducerii unităţii".

„În R.S. România nu se poate realiza"

Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a mai constatat că „în calitate de maior şi şef al Serviciului 2 din cadrul Inspectoratului Judeţean de Securitate Constanţa, Ion Bâlbă a dispus următoarele măsuri informativ-operative asupra unei persoane semnalată că solicită plecarea definitivă din ţară în SUA «deoarece» în R.S. România nu se poate realiza, «intenţionează să se adreseze pe diferite căi conducerii superioare de partid şi să treacă la acţiuni de protestatare»: dirijarea informatorilor «pentru a-i urmări comportamentul şi atitudinea la locul de muncă şi a stabili dacă intenţionează să se adreseze conducerii de partid şi de stat pentru a obţine aprobarea plecării în străinătate», investigaţii la domiciliu, interceptarea corespondenţei pentru a stabili: «persoanele cu care întreţine relaţii şi natura lor», «dacă aduce injurii la dresa conducerii superioare de partid», «intenţiile sale în legătură cu părăsirea ţării». Potrivit probatoriului depus, măsurile informativ-operativ au fost puse în aplicare", se mai poate observa în documentul Curţii de Apel Bucureşti. Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii mai arată că, în calitate de şef al Securităţii oraşului Făgăraş, Bâlbă a dispus alte măsuri asemănătoare celor de la Constanţa în cazul unei persoane „semnalată cu «comentarii tendenţioase la adresa orânduirii socialiste din ţara noastră»". Instanţa de judecată a mai decis că activităţile lui Ion Bâlbă „au suprimat libertatea de exprimare şi libertatea opiniilor (...), dreptul la viaţă privată (...) dreptul la libera circulaţie (...) precum şi dreptul la libertatea conştiinţei şi a religiei (...)".

„Şef al Inspectoratului de Securitate Braşov "

Judecătorii mai arată în hotărârea lor că Ion Bâlbă, care, potrivit CNSAS, a desfăşurat activităţi prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului, a avut gradele şi funcţiile de căpitan, şef al Securităţii Făgăraş. Inspectoratul Judeţean de Securitate Braşov (1978 - 1979), maior (1981, 1983, 1984, 1985) şi, respectiv, locotenent - colonel (1985 - 1989), şef al Serviciului 2 din cadrul Inspectoratului Judeţean de Securitate Constanţa, „având aşadar calitatea de ofiţer al Securităţii în perioada 1945 - 1989", după cum au precizat specialiştii. Pe data de 24.03.2011, judecătorii Curţii de Apel Bucureşti au decis să admită acţiunea reclamantului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii în contradictoriu cu pârâtul Ion Bâlbă, domiciliat în Constanţa, constatând calitatea de lucrător al Securităţii în ceea ce-l priveşte pe pârât. Decizia instanţei poate fi atacată cu recurs.

Comentarii negative la adresa politicii partidului

Un alt şef al Inspectoratului Judeţean de Securitate Constanţa (1986) despre care Curtea de Apel Bucureşti a spus că i s-a constatat calitatea de lucrător al Securităţii se numeşte colonelul Costache Radu, fost şef al Inspectoratului Judeţean de Securitate Vaslui (1989). Judecătorii arată în hotărâre că individul mai sus precizat „a aprobat avertizarea unei persoane, aflată în atenţia Securităţii deoarece făcea «comentarii negative la adresa politicii partidului şi statutului nostru, elogia modul de viaţă capitalist, în acelaşi timp făcând comparaţii între nivelul de trai din ţara noastră şi nivelul de trai din alte ţări»". „Ulterior aplicării acestei măsuri", se mai arată în decizia magistraţilor, „pârâtul a aprobat «încadrarea informativă» a persoanei în cauză, dorind să se observe «reacţia obiectivului»".

Profesor anchetat

„Pârâtul Radu Costache a aprobat şi începerea urmăririi informative a unui profesor semnalat cu «suspiciuni de redactare şi deţinere la domiciliu de lucrări de sertar cu conţinut şi încercarea de a publica în străinătate poezii şi eseuri filosofice, prin intermediul cetăţeanului austriac P.W., fără aprobarea forurilor româneşti competente»", potrivit Curţii. Şi în această cauză se poate formula recurs. Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii arată, într-un alt dosar, că Mihail Saşu, „în calitate de maior al Inspectoratului Judeţean de Securitate Tulcea a propus luarea în supraveghere informativă a unei persoane fostă urmărită pentru «manifestări duşmănoase la adresa orânduirii socialiste»". Lucrător al Securităţii ar fi fost şi Gheorghe Mauna, locotenent major în cadrul Inspectoratului Judeţean de Securitate Tulcea, Serviciul 1. Acesta a propus, conform judecătorilor bucureşteni, „luarea în lucru cu prioritate a unei persoane semnalată că «în anumite împrejurări, în prezenţa colegilor, efectuează anumite comentarii tendenţios-denigratoare şi răspândeşte zvonuri în special cu privire la situaţia social politică din ţara noastră»". Toate sentinţele la care facem referire au fost publicate în Monitorul Oficial al României de luni.