Firme, inselaciuni si omoruri prin cruzimi Omerta - Codul Tacerii lui Bahaian

Valentin Şlepac, suspect de comiterea crimelor în serie: „Este mai scumpă libertatea decât viaţa, viaţa o pierzi şi nici nu-ţi dai seama"

Crime înfiorătoare descoperite la Constanţa de procurorii Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Organizate Constanţa împreună cu poliţiştii constănţeni ai Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate. Nu mai puţin de patru oameni au fost condamnaţi la moarte şi executaţi de membrii unei reţele mafiote pentru că, după câte se pare, s-ar fi lăcomit la banii obţinuţi în urma multiplelor tunuri economice date împreună. Valentin Şlepac şi Adrian Grigoraş, locotenenţii care au recunoscut săvârşirea monstruoaselor omoruri, s-au scuzat afirmând că au acţionat la iniţiativa lui Sergiu Băhăian, liderul bucureştean al grupării mafiote, de care susţin că le-ar fi fost frică.

Anchetatorii care au lucrat la acest caz s-au arătat îngroziţi de modul în care au fost înfăptuite crimele, o parte din victime fiind chiar îngropate de vii, după ce fuseseră sedate în prealabil. „Până acum, în România nu a mai existat un asemenea caz după 1989, iar înainte cu atât mai puţin", a declarat procurorul şef al DIICOT Constanţa, Laurenţiu Bratosin. Cu un cinism greu de imaginat, în urmă cu mai bine de un an, când procurorii ceruseră iniţial arestarea sa, Valentin Şlepac, cel considerat a fi al doilea om în grupare, după Băhăian, afirma, după ce săvârşise primele omoruri că „este mai scumpă libertatea decât viaţa, viaţa o pierzi şi nici nu-ţi dai seama". De menţionat că Şlepac a făcut respectivele afirmaţii după ce îngropase de vii doi oameni, iar pe alţi doi îi aruncase peste podul de la Cernavodă şi în Canalul Dunăre - Marea Neagră. În cursul nopţii de sâmbătă spre duminică, Valentin Şlepac şi Adrian Grigoraş au primit mandate de arestare preventivă, pentru 25 de zile, emise pe numele lor de judecătorii Tribunalului Constanţa.

Eliberaţi de Curtea de Apel

Procurorii DIICOT Constanţa ceruseră arestarea lor pentru omor deosebit de grav, constituire de grup organizat în vederea săvârşirii de infracţiuni şi înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave. Împotriva acestei decizii, suspecţii pot face recurs, la Curtea de Apel Constanţa. Nu este de trecut cu vederea faptul că Şlepac şi Grigoraş au mai beneficiat o dată de clemenţa Curţii de Apel Constanţa, care i-a lăsat în libertate în octombrie 2008, după ce a admis recursurile lor împotriva arestării preventive. Totuşi, este de menţionat faptul că, la momentul respectiv, nu se ştia nimic despre omorurile cu sânge rece comise de cei doi. Gruparea mafiotă pare să fi luat fiinţă în 2006, acesta fiind şi anul în care a fost comis primul omor, cel puţin din datele deţinute de anchetatori până la acest moment. Potrivit datelor oficiale, DIICOT Constanţa, BCCO Constanţa şi Serviciul de Informaţii şi Protecţie Internă Constanţa „au identificat un grup infracţional organizat care a acţionat în scopul de a obţine în mod ilicit beneficii materiale importante prin comiterea unor infracţiuni de înşelăciune în dauna mai multor societăţi comerciale cu ocazia încheierii şi executării unor contracte comerciale". Cei care au pus bazele reţelei par să fi fost, conform informaţiilor oficiale, Sergiu Băhăian şi Valentin Şlepac. Ulterior, au aderat Adrian Grigoraş, Lucian Cernat, Emilian Leonte, Ionel Ulezu, Petrică Captalan, Marin Piciog şi Petre Piciog.

Leasing şi cecuri fără acoperire

Mecanismul de obţinere a sumelor fabuloase de bani era, în esenţă, unul destul de simplu. Anchetatorii au stabilit că pe numele unora dintre membrii reţelei au fost înfiinţate sau preluate, la iniţiativa lui Băhăian, aproximativ 40 de firme cu diverse obiecte de activitate, prin intermediul cărora au desfăşurat o multitudine de operaţiuni comerciale. Cel mai des, mafioţii achiziţionau mărfuri pe care le achitau cu instrumente de plată fără acoperire în bancă. În plus, aceştia obţineau finanţări în mod fraudulos prin „gajarea aceluiaşi bun în mai multe rânduri, la diverse bănci". Nu în ultimul rând, membrii reţelei achiziţionau în sistem leasing autoturisme prin intermediul unei firme înfiinţate pe o identitate fictivă. Prejudiciul total a fost evaluat de anchetatori la o sumă ce depăşeşte 800.000 de euro. Iniţial, ancheta s-a aflat în desfăşurare la Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanţa. Ulterior, cazul a fost preluat de DIICOT, iar pentru o perioadă, potrivit procurorilor, cele două anchete s-au desfăşurat în paralel. Nu a durat mult şi, în urma unor informaţii adunate de procurorii DIICOT, oamenii legii au descoperit sfârşitul monstruos al foştilor parteneri de afaceri ai lui Şlepac şi Băhăian.

Primele cadavre

După ce datele strânse au fost puse cap la cap, procurorii au stabilit că Lucian Cernat a fost printre primii de care s-au descotorosit mafioţii: în 2006, individul a fost aruncat în Dunăre, de pe podul rutier de la Cernavodă, după ce fusese sedat şi adus în stare de ebrietate. Lui Cernat i-au urmat Emilian Leonte, Ionel Ulezu şi Petrică Captalan. Leonte a fost asasinat în 2008, criminalii lovindu-l de mai multe ori cu ciocanul în cap. Trupul său a fost aruncat în Canalul Dunăre - Marea Neagră, pentru a i se pierde urma. Ulezu a avut parte de o soartă încă şi mai cruntă: după ce a fost sedat şi adus în stare de ebrietate, el a fost îngropat de viu, într-o groapă săpată în curtea fraţilor Piciog, în satul Măgura din comuna constănţeană Cerchezu. Îngropat de viu la o adâncime de aproximativ doi metri, peste Ulezu a fost fixată o placă de beton, iar deasupra sa a fost construit un WC. Crimele nu aveau însă să se oprească aici. A venit rândul lui Petrică Captalan să plătească pentru lăcomia sa. Asasinii l-au lovit în cap cu o bâtă şi, fără a mai verifica dacă murise sau nu, l-au aruncat imediat într-o groapă adâncă de un metru. Peste Captalan a fost construită o placă din beton, astupată cu pământ. Cadavrul său a fost descoperit tot în curtea fraţilor Piciog. În mod suspect, doar unul dintre fraţii Piciog se pare că ar fi ştiut de existenţa cadavrelor în curtea casei lor. Totuşi, asta îi făcea următorii pe lista omorurilor. Şeful DIICOT Constanţa a precizat că nu este exclus ca cei doi Piciog să se mai afle în viaţă la această oră datorită acţiunii în urma căreia au fost reţinuţi şi, ulterior, arestaţi Grigoraş şi Şlepac.

A dat vina pe morţi

Revenind la cinismul lui Şlepac, este de menţionat faptul că, în octombrie 2008, când procurorii au cerut arestarea pentru că încălcase dispoziţiile eliberării condiţionate şi locuia cu complicele său, deşi nu avea voie să se vadă cu el, Şlepac nu s-a sfiit să arunce vina pentru infracţiunile economice în cârca foştilor parteneri, care zăceau la doi metri sub pământ la momentul respectiv, ucişi de mâna lui. La momentul respectiv, Valentin Şlepac le-a spus judecătorilor, pentru a-i îndupleca să-l elibereze, că a fost doar un pion în mâinile lui Ulezu şi Captalan, care, după ce l-au folosit pentru a săvârşi înşelăciunile, şi-au luat tălpăşiţa cu banii astfel obţinuţi şi l-au lăsat pe el să tragă ponoasele pentru faptele lor. Atâta doar că, atunci când Şlepac se disculpa astfel, Ulezu şi Captalan zăceau îngropaţi de vii în criptele improvizate în curtea fraţilor Piciog. „Eu eram magazioner la SC Trans Comprest şi şeful meu, Petrică Captalan, mă suna şi îmi spunea că vine un transport de băuturi alcoolice de care se ocupa Ulezu", spusese Şlepac atunci.

Suveica firmelor lui Şlepac

Potrivit informaţiilor făcute publice de procurorii Parchetului Tribunalului Constanţa la vremea respectivă, Valentin Şlepac era acuzat că s-ar fi asociat cu Ionel Ulezu, reprezentant SC Star Fridom SRL, iar în această formulă ar fi păgubit mai multe firme. Printre acestea se numără şi SC Bere Azuga SA, de la care Şlepac ar fi cumpărat băuturi alcoolice şi le-ar fi achitat cu cecuri fără acoperire. Ulterior, băutura a fost vândută de cei doi către SC La naşu şi finu SRL, Valu lui Traian, administrată de Ion Pătruţoiu. Mai mult, Valentin Şlepac a fost acuzat şi că, împreună cu Ulezu, asociat unic şi administrator al SC Dinput SRL, şi Captalan, asociat unic şi administrator la SC Trans Rom Prest SRL, dar şi cu alte persoane, ar fi înşelat mai multe societăţi de leasing cu ocazia achiziţionării unui încărcător frontal, obţinând în baza unor documente false credite de 88.400 de euro şi, respectiv, 102.000 de euro. În octombrie 2007, Şlepac a mai fost trimis în judecată, tot de DIICOT Constanţa, sub acuzaţia de evaziune fiscală, prejudiciul depăşind 800.000 de euro. Printre cei anchetaţi se mai numărau Cati Bora, administrator TFN Kathi SRL Medgidia, Camelia Cucu, directorul Agenţiei locale a BRD, Filis Baubec, funcţionar bancar la Banca Comercială Carpatica, Constanţa Pârvan, funcţionar la Primăria Medgidia, Iulia Talapan, administrator SC Boxing Club SRL, Cristian Sibişanu, administrator SC SIB Metal SRL Medgidia, Cristian Timofte, administrator PF Timofte Cristian, Adrian Fănică Irimia, salariat SC Save&Self Security, Mariana Cnal, administrator SC Euro Al-Mar-Cris SRL, şi, respectiv, Dorinel Aionesei, Ciprian Chibu, Marian Stoica şi Costel Şlepac. De asemenea, Valentin Şlepac este cercetat şi la Galaţi, cu privire la o evaziune fiscală de peste 92 de miliarde de lei vechi. De această dată, este vorba despre SC Dezmembrări Impex Galaţi, administrată până pe 23 aprilie 2004 de Şlepac. Ulterior, firma a fost preluată de Istvan Kertesz, dar Şlepac a continuată să facă tranzacţii comerciale în numele societăţii.

Condamnat pentru spălare de bani

Valentin Şlepac a fost condamnat la Constanţa într-un proces de spălare de bani, dosarul aflându-se acum în apel, la Curtea de Apel. Totodată, şi procurorii DNA Structura Centrală au în lucru un dosar pe numele lui Valentin Şlepac. Potrivit datelor oficiale, la acest moment, Valentin Şlepac apare ca asociat sau administrator în cel puţin opt firme constănţene, fiind vorba despre Alfastandard Bar&Beach SRL, Embossed Star Soil SRL, Santorios Pub&Restaurant, Geany Pub Bar&Restaurant, Rodia Market SRL, Great Wall GWFR SRL, Bia Sim Trans SRL şi Mexicanu Com Multimed Expres SRL. Revenind la victimele lui Şlepac şi Grigoraş, nu este de trecut cu vederea că în buzunarul lui Lucian Cernat, poliţiştii au găsit buletinul unui anume Ionuţ Aurelian Spiţă, crezând la început că aceasta este identitatea sa. Totuşi, bunica adevăratului Spiţă nu l-a identificat pe Cernat şi le-a declarat anchetatorilor că nepotul său este plecat în Spania, la muncă. Totuşi, este foarte probabil ca adevăratul Spiţă să zacă mort pe undeva dat fiind că, şi el, a fost asociatul lui Sergiu Băhăian. Împreună cu Băhăian şi un anume Dan Negureanu, Spiţă a preluat SC Gimatex SRL Dridu, reuşind să cauzeze un prejudiciu de peste 30 de miliarde de lei vechi. Dată fiind „fişa" lui Băhăian şi sfârşitul tragic de care au avut parte foştii săi asociaţi, este puţin probabil ca, la acest moment, Spiţă să fie ascuns pe undeva, bucurându-se de banii obţinuţi în urma înşelăciunilor.