Linistea de dinaintea seismului

"Solul Dobrogei este salvarea noastra in caz de cutremure". Aceasta este parerea lui Virgil Breaban (foto), decanul Facultatii de Constructii din Constanta

Despre seismul devastator din anul 1977, specialistul spune ca poate fi numit, pe buna dreptate, "marele cutremur", pentru ca evenimente de asemenea intensitate se produc destul de rar pe teritoriul Romaniei. "Dobrogea, nu atat prin pozitia geografica, ci prin structura geologica solului este mai putin afectata de cutremure, constitutia de baza a zonei fiind din roca stancoasa prin care undele seismice se propaga, insa acestea nu se amplifica", spune Breaban. Specialistul mai spune ca Dobrogea se deosebeste de Bucuresti, care sta ca intr-o farfurie cu smantana si atunci cand misti farfuria se misca mai tare smantana. "Din cauza pamantului care seamana cu un pachet gros de cateva sute de metri de straturi moi, se amplifica miscarea seismica", explica Breaban. Acesta spune ca Dobrogea si implicit Constanta, se afla sub influenta cutremurelor care se produc in Vrancea, dar si a celor care se produc in sud, pe teritoriul Bulgariei, in zona Capului Kaliakra, unde exista o alta zona epicentrala. Si in acea zona se produc cutremure, insa mai rar si de intensitate mai mica. "Seismele care se produc in zona Vrancea sunt printre cele mai periculoase din lume, pentru ca sunt de mare adancime si din acest motiv au o raza de actiune mai mare. Acestea s-au resimtit si pana la Chisinau sau Varsovia", declara decanul Facultatii de Constructii. Terenul de fundare, inamicul numarul unu Specialistul spune ca orasul nostru nu a avut foarte mult de suferit in urma cutremurului din 4 martie 1977. "Sigur, fondul vechi de constructii, din zona peninsulara, cum ar fi Judecatoria care este acum in curs de consolidare, sau Tribunalul, au avut de suferit. La fel s-a intamplat si cu Muzeul de Istorie si Arhitectura sau cu alte cladiri monumentale care au fost construite la sfarsitul secolului 19, inceputul secolului 20. Bineinteles, majoritatea sunt monumente cu valoare arhitecturala si sunt foarte importante pentru orasul nostru pentru ca altfel am fi un oras fara istorie. Ele sunt afectate si din cauza structurii de rezistenta pe care o au, pentru ca sunt construite din caramida in general, pe fundatii din blocuri din piatra. Sigur ca si terenul de fundare pe care sunt puse, pentru ca roca de baza de care vorbeam mai devreme este la adancime ceva mai mare", explica Breaban. Constructiile din orasul nostru, si mai ales cele vechi, din zona peninsulara, nu au fundatii adanci de obicei. Ele se fundeaza pe stratul de leos care exista in toata Dobrogea. De asemenea, nici latimea fundatiilor nu corespunde cu normele care sunt in vigoare acum, dar nici materialele. "Acum, o cladire daca nu are o fundatie cu o latime corespunzatoare, dar este facuta din beton armat, mai tine. Dar cele din zidarie, din blocuri de piatra si de obicei cu mortar, care nu continea ciment, deci zidaria era mortar din var si nisip, de obicei luat de pe plaja, deci nu de rau, nu rezista. Nisipul de pe plaja contine sare si distruge mortarul. Aceste cladiri erau deja afectate datorita tasarii terenului de fundare, iar cutremurul a contribuit substantial la degradarea lor", declara decanul. Acesta mai spune ca majoritatea cladirilor din "orasul vechi" au avarii de acest tip, pe de-o parte datorita terenului de fundare. Virgil Breaban mai spune ca pentru cladirile construite in anii de dinainte si dupa 77 s-a folosit un cod seismic. "Este vorba de blocurile considerate la acea vreme noi. Sigur, codul nu era atat de sever ca cel de astazi, insa, in general, nu au avut probleme la cutremur. Intr-adevar, fisuri exista in multe blocuri insa nu este nimic grav, pentru ca sunt cladiri cu o lungime mai mare in plan si care au rosturi din constructie pe toata verticala, care la vremea cand au fost construite nu se vedeau pentru ca erau tencuite. La cutremur aceste rosturi s-au deschis din cauza oscilarii celor doua corpuri. Dar pentru asta sunt facute", subliniaza specialistul. Imobilele noi de la acea vreme au fost afectate foarte putin. Au avut de suferit doar din cauza terenului de fundare sau a infiltrarilor de apa, din cauza unor conducte de canalizare. Victime sigure in caz de cutremur Specialistii considera ca un cutremur de o asemenea intensitate se repeta la un interval de 40 de ani. Virgil Breaban considera ca, in eventualitatea unui seism cu magnitudine mare care ar putea avea loc in urmatoarea perioada, casele mai vechi din Constanta, fara a le mai lua in considerare pe cele din Peninsula, nu sunt in pericol pentru simplul motiv ca nu sunt inalte. "Au parter, un etaj sau maxim doua. Au si peste o suta de ani. Si ele pot avea probleme pentru ca sunt construite cam in acelasi fel ca si cele din zona veche. Betonul armat, care este raspunsul la aceste probleme, a ajuns destul de tarziu in Constanta, din pacate", considera decanul Facultatii de Constructii. Acesta spune ca dintre cladirile cu istorie din orasul nostru, o buna parte ar fi foarte afectate de un posibil seism. Singura cladire reabilitata pana in acest moment este Judecatoria. "Muzeul de Istorie Nationala si Arheologie are niste fisuri si, in eventualitatea unui alt cutremur ca cel din 77, mai pot aparea si altele. Nu pot spune ca se va prabusi insa, cu siguranta va fi afectat foarte rau daca nu se fac lucrari de consolidare", spune Breaban. In aceasta situatie se afla si Cercul Militar si un bloc pe strada Titulescu, langa Catedrala Catolica. O alta cladire celebra care ar putea avea probleme in caz de cutremur este Moscheea. "Se stie faptul ca aceasta a fost construita de regele Carol si ca este un monument arhitectural. Putina lume stie ca are cupola de beton armat, chiar daca este construita in 1906. Aceasta a fost facuta de un inginer care a ajuns celebru in plan mondial, Gogu Constantinescu. A fost un mare inventator, insa nu in Romania, ci in Marea Britanie. El a fost cel care a facut una dintre primele constructii din beton armat din Constanta", povesteste specialistul. Revenind la moschee, ea a fost expertizata si are anumite probleme. Bineinteles, nu toate se datoreaza cutremurelor ci si terenului de fundare, ca in toate cazurile din zona. Din pacate, solul este lesoid, ceea ce inseamna un praf fin, argilos, care mentine apa. Acolo sunt si cele mai vechi conducte de apa din Constanta, unele fiind sparte si astfel, apa s-a strans. Si Teatrul Fantasio ar trebui consolidat, pentru ca ar avea probleme in cazul unui seism. La fel si liceele Mircea cel Batran si Mihai Eminescu, care sunt gazduite de imobile vechi. Sistemul legislativ, vinovat pentru delasarea autoritatilor Pentru a preintampina un eventual dezastru in cazul unui cutremur, Virgil Breaban este de parere ca toate cladirile vechi din Peninsula trebuie luate bucata cu bucata, expertizate si consolidate. "Este adevarat, nici autoritatile, dar nici proprietarii nu au grija de aceste imobile, care ar putea reprezenta un real pericol in cazul unui seism mai puternic. Cele care nu au niciun fel de valoare ar trebui demolate", spune decanul. Marile cutremure din Romania Unul dintre cele mai puternice cunoscute de literatura de specialitate a avut loc la 29 august 1471, ora 12.00, cu o magnitudine de 6,9 - pe actuala scara Richter si o intensitate de VIII - pe actuala scara Mercalli. La 26 octombrie 1802, ora 12.55, s-a produs un alt seism, apreciat azi la o magnitudine de 7,7 Richter si intensitate IX - X pe Mercalli. Unul dintre cele mai puternice a fost cel din 10 noiembrie 1940, ora 03.39, cu o magnitudine de 7,4 pe scara Richter si o intensitate de IX pe Mercalli. La 4 martie 1977, ora 21,22, a avut loc cel mai mare din ultimele secole, cu o magnitudine de 7,2 si o intensitate resimtita la Bucuresti de IX. A fost considerat, din cauza efectelor produse, cel mai distructiv soc seismic din Romania contemporana. S-a produs la 93 kilometri adancime. La nivelul tarii, au cazut ori au fost avariate 33.000 de locuinte, fiind prinsi sub daramaturi si ucisi 1.571 de oameni, iar alti 11.300 raniti. Cele mai puternice miscari tectonice Specialistii apreciaza ca in istoria moderna a omenirii au existat aproape 20 de seisme care au ingrozit efectiv populatia din zona in care s-au produs si nu numai. Unul dintre acestea a fost cel din Chile din anul 1960 care, cu toate ca a cauzat moartea a doar 5700 de oameni, este considerat cel mai puternic avand o magnitudine de 8,7 grade pe scara Richter. Cel mai devastator a fost in anul 1976, in China, unde in provincia Zang Shan au fost ingropate sub ruine peste sapte sute de mii de oameni. Altele mai mici, daca le putem spune asa au avut loc in provincia Messina-Italia, in anul 1906-160.000 de victime, si in provincia chineza Kan-Su - 180.000 de decedati si disparuti. Dobrogea, sub influenta mai multor hipocentre Din punct de vedere seismic, Dobrogea se afla sub influenta mai multor hipocentre, acestea fiind punctele din subteran unde se produc cutremurele. Cele mai importante, care pot afecta aceasta zona geografica, se afla in Romania, in muntii Vrancei, dar si in Macedonia, Grecia si Turcia. Datorita structurii geologice a solului, in Dobrogea, seismele nu au intensitate mare, desi se afla intre aceste hipocentre. De altfel, harta de zonare seismica a Romaniei (foto), postata pe site-ul www.cutremur.net, care prezinta intensitatile pe scara Mercali in diferite regiuni ale Romaniei pe o scara de la 6 la 9, arata ca de Dobrogea se afla undeva in zona periculoasa a acesteia, pe nivelul 7. Potrivit unor studii efectuate in anul 1938 de un cercetator de la Universitatea din Cernauti, in perioada 1790-1923 au fost resimtite in Dobrogea 170 de cutremure, desigur fara a se considera ca evidenta acestora este riguros intocmita. Multe dintre ele au avut epicentrul in alte zone ale tarii, fiind simtite si in teritoriul dintre Dunare si mare, dar au fost si multe cu epicentrul atat in Dobrogea Noua, cat si in Dobrogea Veche. In continuare vom prezenta cateva seisme care au avut epicentrul, determinat cu metodele de atunci, in Dobrogea sau in zonele din apropiere. Unul dintre acestea a avut loc la 6 august 1898, orele 08.21, cu epicentrul la Babadag. Cateva luni mai tarziu, la 20 decembrie, ora 21.28, un alt seism cu epicentrul in nordul Dobrogei, undeva in zona Galati-Tucea. Un an mai tarziu, la 31 martie 1899, dimineata a avut loc un alt cutremur la Mangalia, cu epicentru local. Cel mai puternic cutremur a avut loc, insa, in aceeasi zi de 31 martie cu epicentrul in regiunea Balcic, cateva ore mai tarziu dupa cel de la Mangalia, avand intensitatea maxima 9. In aceeasi zi, au mai avut loc inca patru cutremure, urmate de alte patru in ziua de 1 aprilie, apoi aproape in fiecare zi a lunii aprilie si mai. Ceva mai tarziu, in anul 1906, un alt cutremur a zguduit Dobrogea, avand epicentrul in zona Tulcea. Din cele 170 de cutremure, simtite in perioada analizata, 11 au avut epicentrul in zona Galati Tulcea, 85 spre Cap Caliacra. Unul a avut epicentrul la Pecineaga, altele la Topolog, Corbul de Jos si la Babadag. Bani de la stat pentru casele care risca sa se prabuseasca Seful Inspectoratului Teritorial pentru Constructii, Neculai Ciocanel, sustine ca institutia pe care o conduce nu are atributii pentru a soma persoanlee care locuiesc in cladiri ce risca sa se prabuseasca. Se pare ca incepand din acest an a intrat in vigoare o hotarare de guvern prin care cei care locuiesc in astfel de imobile pot cere credite de la banci pentru a efectua lucrarile de reabilitare. Dosarele sunt depuse la Consiliile Judetene, unde sunt triate si trimise mai departe pentru aprobare. Sub incidenta acestei hotarari intra familiile care au venituri minime pe economie si care pot beneficia de imprumuturi nerambursabile. Pentru cei cu venituri medii, hotararea prevede ca ei pot obtine credite fara dobanzi, rambursabile in 25 de ani.

Scris de: {autor}Corina SAMOILA Emilian ANDREI{/autor}