Mazăre - „Ne vedem la proces" Judecătorii bucureşteni redeschid dosarul retrocedărilor (Documente)

Cazul s-a întors la Curtea de Apel Bucureşti, astfel că judecata se va relua pe data de 21 martie, la completul nr. 17F Continuitate, de la ora 12.00, la Secţia a II-a penală

Început de an cu surprize pentru primarul Radu Mazăre. După ce Curtea Constituţională a anunţat prin intermediul unui comunicat de presă că au fost respinse excepţiile de neconstituţionalitate invocate în celebrul dosar „Retrocedările", cazul s-a întors pe rolul Secţiei penale a Curţii de Apel Bucureşti. În contextul în care prima înfăţişare a fost programată să se desfăşoare pe data de 21 martie, edilul Mazăre ne-a transmis că „Ne vedem la proces", referindu-se la dosarul cu retrocedările.

Conform informaţiilor afişate pe Portalul instanţelor de judecată, după mai bine de un an şi jumătate în care procesul a fost suspendat, judecătorii Curţii de Apel Bucureşti vor redeschide dosarul privind presupusele retrocedări nelegale ale Constanţei pe data de 21 martie. Foarte interesant, cauza se află tot în atenţia completului prezidat de judecătoarea Elena Ursulescu, magistrat „problematic" pentru primarul Constanţei, care l-a atacat în cursul unei emisiuni televizate, transmisă în luna septembrie 2010. La începutul lunii ianuarie 2012, Curtea Constituţională a României informa că „dosarul (nr constituit în urma excepţiilor de neconstituţionalitate invocate în procesul retrocedărilor) a fost soluţionat prin Decizia nr. 1611 din data de 20 decembrie 2011, Curtea Constituţională respingând criticile de neconstituţionalitate formulate". La aproape două luni de la comunicatul Curţii Constituţionale, dosarul s-a întors la Curtea de Apel Bucureşti, astfel că judecata se va relua pe data de 21 martie, la completul nr. 17F Continuitate, de la ora 12.00, la Secţia a II-a penală. Iar aceasta, în contextul în care procesul era suspendat din data de 15 septembrie 2010, când a fost sesizată Curtea Constituţională.

Cât are judecătoarea lui Mazăre

Dincolo însă de aceste aspecte, este de menţionat că, fiind contactat prin intermediul mesajelor scrise pe telefonul mobil, primarul Radu Mazăre ne-a declarat că „ne vedem la proces", confirmându-ne că intenţionează să se prezinte la Curtea de Apel Bucureşti. Revenind la judecătoarea Elena Ursulescu, aceasta este preşedintele Secţiei a II-a penală, iar în declaraţia de interese completată în anul 2011, magistratul preciza că deţine 661 de acţiuni la Rafinăria Astra Romana Ploieşti, valoarea acestora fiind de 100 de lei. În plus, judecătoarea mai spunea că este membru al Asociaţiei Magistraţilor din România. În ceea ce priveşte averea, judecătoarea lui Mazăre a declarat că deţine patru hectare de teren agricol şi intravilan în judeţul Timiş, suprafeţele fiind dobândite în anii 1992 şi 1994, fie prin Legea 18/1991, fie fiind cumpărate pur şi simplu. Totodată, preşedintele Secţiei a II-a penale din cadrul Curţii de Apel Bucureşti mai deţine patru hectare de teren forestier şi extravilan în Vâlcea, iar în Bucureşti deţine cu soţul său un apartament de 60 de metri pătraţi, magistratul având totodată şi două case de locuit în Timiş, de 120 şi respectiv 200 de metri pătraţi, prima fiind construită în 1992, iar cea de-a doua în perioada 2007 - 2009. În ceea ce priveşte autoturismele familiei Ursulescu, judecătoarea a notat un Renault Megane fabricat în anul 2000 şi un Hyundai Tucson din 2008. În anii 1980-1989 magistratul care judecă procesul lui Mazăre a dobândit picturi a căror valoare a fost estimată de Elena Ursulescu la suma de 10.000 de euro, iar începând cu anul 1990 şi până în 2010 judecătoarea a achiziţionat sculpturi în valoare de 5.000 de euro. În 2009, magistratul bucureştean şi-a deschis un depozit bancar, în valoare de 15.000 de euro, având totodată depuşi în bancă 32.900 de lei, reprezentând conturi curente.

Ce zice Mazăre

Datoriile judecătoarei se ridică la 69.000 de lei, fiind vorba despre două credite contractate în 2011 şi scadente în 2016. Din salariul de judecător al Curţii de Apel Bucureşti, Elena Ursescu a realizat un venit de 129.309 lei, în timp ce soţul său a adus în casă 23.748 de lei, din pensii. Întorcându-ne la procesul penal privind retrocedările din oraşul Constanţa, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie l-au acuzat pe primarul Radu Mazăre alături de alte peste 30 de persoane de crearea unui prejudiciu ce se ridică la peste 100 de milioane de euro. Aşa cum am menţionat anterior, solicitându-i-se un punct de vedere în legătură cu reluarea procesului la Curtea de Apel Bucureşti, primarul Mazăre ne-a declarat, prin intermediul unui mesaj scris pe telefonul mobil, că „ne vedem la proces". În continuare, întrebat dacă intenţionează să se prezinte la Curtea de Apel Bucureşti, în procesul retrocedărilor, acesta a răspuns „normal".