Poetul George Vasilievici inainte de a se sinucide „Imi infasor fularul in jurul gatului" (galerie foto)

Familia, prietenii, colegii de breaslă, dar şi oameni obişnuiţi l-au condus pe ultimul drum pe scriitorul şi omul de presă George Vasilievici, ieri, în jurul prânzului. Trupul neînsufleţit a fost depus până ieri la Casa Mortuară Niculescu.

Drumul spre cimitir a fost unul destul de lung, presărat de lacrimi şi durere. Apropiaţii săi ţineau în mână lumânări aprinse şi imense coroane de flori, în memoria celui care le-a fost un adevărat prieten dar şi confident. Familia şi rudele au rugat cu disperare reprezentanţii mass-media să încerce să nu facă public cazul. „Părinţii vor să-l înmormânteze pe George în linişte, aşa cum de altfel i-a plăcut să stea şi în timpul vieţii", ne-a spus un apropiat al familiei Vasilievici.

Nici unul dintre cunoscuţii săi nu înţelege de ce a trebuit să se stingă din viaţă la doar 31 de ani. Mai ales pentru că, îşi amintesc aceştia, George Vasilievici îşi făcuse atâtea planuri şi dorea cu ardoare să le ducă la bun sfârşit. Colegii de breaslă povestesc că Vasilievici făcea din orice lucru mărunt şi fără importanţă o adevărată capodoperă literară.

Prietenii povestesc cu lacrimi în ochi despre acesta, că era o fire veselă şi plină de viaţă dar totodată extrem de singuratic. „Era un prieten sincer, căruia îi plăcea să se retragă cu gândurile sale. Era genial, era nebun, dar era omul care îţi dădea o gândire pozitivă şi de viitor. Tot timpul era vesel, copilăros, era un copil...", ne spune un apropiat de-al său, Mircea Ţuglea.

Ion Ţitoiu, directorul revistei de cultură Tomis, unde era colaborator de mulţi ani de zile, spune despre George Vasilievici că era cel mai bun redactor de până acum. „Mă aşteptam la un asemenea gest. De ce? Pentru că el chiar a anunţat că va face asta în paginile ultimului său roman. Cine va fi curios să îl citească, va reuşi să înţeleagă gestul său necugetat. Am scos chiar şi un album post-mortem numai cu fotografii de la diverse evenimente la care George a participat... Albumul acesta îl va ţine mereu viu în sufletul nostru", spune Ion Tiţoiu.

„Inima mea este o paraşută..."

În eseul Punk, publicat în Revista de Marţi (revistă online), George Vasilievici descrie prin ce trece din cauza prietenilor care l-au trădat: „Inima mea este o paraşută... Trădări strivitoare al căror înţeles nu voi fi niciodată în stare să îl pătrund. Aşa că după percheziţie m-am dat la fund. Riscam altfel să îmi pun toţi prietenii în pericol. Să mă întâlnesc cu ei în cădere. Ce aş putea să vorbesc însă cu un om aflat în cădere, fie el şi cel mai bun prieten?".

Reamintim faptul că tânărul scriitor, în vârstă de 31 de ani, s-a spânzurat sâmbătă seară, cu ajutorul unui fular, în balconul locuinţei sale, situată pe strada Traian, din municipiul Constanţa. Înainte de a recurge la acest gest neînţeles încă de nimeni, acesta i-a dat un mesaj pe telefon surorii lui pe care a anunţat-o: „Gata, am plecat! Mă ridic de la masă. Îmi înfăşor fularul în jurul gâtului, îmi închid hanoracul până la ultima capsă, strâng mâinile celor din jur, cobor în fugă scările şi mă năpustesc în stradă ca un puşcăriaş eliberat în sfârşit după mulţi ani". Acestea au fost ultimele cuvinte scrise de poetul George Vasilievici înainte de a-şi încheia socotelile cu această lume...