Politicienii noştri au trăit 11 septembrie 2001 la televizor, în maşină sau pe telefon
Politicienii noştri au trăit 11 septembrie 2001 la televizor, în maşină sau pe telefonAtacuri teroriste sau serviciile secrete l-au lucrat pe Bush?! La un deceniu după evenimentele din SUA, părerile rămân încă împărţite. Sunt voci care susţin că atacurile de la 11 septembrie 2001, în mod logic, nu au putut fi regizate şi îndeplinite de nişte terorişti arabi înarmaţi cu cuţite de plastic, ci de oameni puternici şi foarte bogaţi care dispuneau de dispozitive militare pe teritoriul SUA, cu scopul de a crea false motive pentru atacarea unor ţări arabe bogate în petrol, care nu se aflau sub control american. La această ipoteză se mai adaugă şi adevărul despre organizaţia Al-Qaida: aceasta a fost înfiinţată şi finanţată de către serviciul secret american CIA în timpul vechiului război din Afghanistan, pentru a duce lupte de guerilă împotriva soldaţilor ruşi care ocupaseră Afghanistanul.
„Interzişi de imaginile sinistre. Parcă priveam un documentar"
În momentul prăbuşirii celor două turnuri, deputatul Zanfir Iorguş se afla pe drum, dinspre Alba Iulia, unde participase la festivităţile de comemorare ale lui Avram Iancu. Se afla în maşină, pe Valea Oltului, când a fost sunat de fiul său şi informat cu privire la evenimentele din New York. „Am fost şocat să aflu, iar după câţiva zeci de km parcuşi am oprit, cred că pe la Călimăneşti, şi am găsit un televizor unde am privit imaginile şocante. Aveam nepoata în New York, însă din fericire se afla în cu totul altă zonă în momentul exploziilor. Când am ajuns acasă şi am reuşit să luăm legătura telefonic, i-am simţit din voce sperietura, şocul prin care trecuse, nu îi venea a crede cele întâmplate", susţine Iorguş. Parlamentarul susţine că fiul său Sorin a fost cel mai impresionat de tragedia newyorkeză, mai cu seamă că fiul deputatului se fotografiase chiar în WTC cu doar patru luni înainte de doborârea turnurilor. „Acum păstrăm doar fotografiile, pe care le-am reîmprospătat cu cele pe care le-am realizat în 2005, cu prilejul vizitei mele la NY, când imaginile erau sinistre. Din turnuri nu mai rămăseseră decât scheletele metalice". Şi Constantin Chirilă încerca în acele momente să-şi contacteze prietenii din New York, fără prea mare succes: „Până am reuşit să vorbesc la telefon cu prietenii, doar îmi puteam imagina starea de spirit. Apoi, din discuţii, m-am dumirit. Am trăit în acea zi un maraton al telefoanelor, pentru că ţineam legătura cu cei din New York, transmiteam informaţii celorlalţi prieteni care se aflau la Paris şi deopotrivă părinţilor rămaşi acasă, la Constanţa sau în zona Moldovei".
Pe liderul PDL Constanţa, Christian Gigi Chiru, 11 septembrie l-a găsit acasă, cu ochii pironiţi în ecranul televizorului. „Aveam impresia că urmăresc un documentar, mi se părea o farsă. De aceea, în primă fază, nu am avut nicio reacţie. Când am auzit însă şi comentariile care însoţeau imaginile, am rămas interzis. Nu-mi imaginam că în anul 2001 mai pot exista astfel de atacuri teroriste. Şi unde? Tocmai în SUA. Era de neacceptat. Acum, după 10 ani, realizez că societatea, nici măcar cea din America, nu era pregătită să facă faţă unor scenarii pe care le vedem numai în filme şi probabil că măsurile de securitate extraordinare ar fi trebuit luate mult mai devreme", a comentat Chiru, care deocamdată nu a ajuns să pună piciorul pe „pământul făgăduinţei".
Din Kemer, cu lacrimi în ochi...
Încântătoarea staţiune Kemer, situată la 42 km sud-vest de Antalya, cu simfonia culorilor şi albastrul strălucitor al Mării Mediterane, cu tonurile de verde ale pădurii de pini şi cu albul imaculat al caselor tradiţionale nu rezona în niciun fel cu sunetul metalic al exploziilor, cu ţipetele ascuţite izvorâte din frica americanilor. Aşa îşi aminteşte Antonella Marinescu 11 septembrie 2001. „Eram în ultima zi de vacanţă la Kemer. La televizor nu prea ne-am uitat, urmăream doar Roland Garros, care se ţinea în acel an în Australia. La plajă, am auzit de la ceilalţi turişti despre evenimentele din America. A doua zi aveam avion spre ţară, mi-am sunat mama, care mi-a descris telefonic ceea ce vedea la televizor şi pot să spun că am rămas mută. Ne-a cerut să avem grijă, pentru că urma să călătorim cu avionul. Când am ajuns acasă, am tot urmărit reportajele care se trasmiteau şi pot să spun că am plâns, nu neapărat pentru cei morţi, ci pentru cei care în acea zi au avut noroc să nu fie acolo, pentru cei care putem considera că au primit un semn de sus", povesteşte deputatul PSD. Marinescu adaugă faptul că poate să înţeleagă perfect ce înseamnă 11 septembrie pentru americani, chiar dacă nu a ajuns niciodată la New York, pentru că are propria fobie vizavi de evenimente dureroase petrecute la un anumit moment. „Pentru mine, ziua de 27 este fatidică. Pe 27 septembrie 2001 era să-mi pierd copilul, tot într-o zi de 27 tatăl meu a intrat într-o comă ireversibilă şi a decedat şi tot pe 27 decembrie mi-a decedat o verişoară. Amintirile negative te pot urmări toată viaţa", a conchis parlamentarul.
A ajuns în Ground Zero abia anul acesta
Maria Stavrositu se afla, în momentul declanşării atacului terorist de la 11 septembrie, acasă. „Cineva, o vecină parcă, mi-a spus să deschid televizorul. Mă uitam la televizor, la imaginile acelea, şi nu-mi venea să cred. De altfel, nimeni nu putea concepe că e posibil să se întâmple aşa ceva. M-am îngrozit şi mă întrebam cum se va sfârşi acel episod", îşi aminteşte deputata, care spune că a fost şocată mai de grabă de faptul că imaginile nu erau însoţite de confirmări oficiale. „La început, toate informaţiile au fost furnizate, exclusiv, de media". După 10 ani de la atac, Maria Stavrositu a ajuns la „Ground Zero". „Am citit că s-a lucrat cu o rapiditate formidabilă pentru curăţirea terenului şi pentru protejarea întregii zone. Când am ajuns eu, anul acesta, zona arăta ca un veritabil şantier înconjurat de panouri uriaşe."
„SUA prinsă pe picior greşit"
Liberalul Mihai Lupu îşi aminteşte că prima senzaţie trăită pe 11 septembrie 2001 a fost de indignare. „Eram indignat că o astfel de putere putea să fie lovită cu o asemenea uşurinţă. Surpriza a fost totală. Apoi m-a şocat lipsa de reacţie a oficialilor americani. Din ce am citit ulterior, foarte mulţi şefi de state din toată lumea au aflat despre ceea ce se întâmpla în America odată cu preşedintele Bush. În al treilea rând, evident, ca pe toţi privitorii, m-a şocat tragedia în sine a americanilor care au murit în acea zi", povesteşte Mihai Lupu. Nici deputatul nu a ajuns vreodată în America şi nici nu se grăbeşte s-o facă. Liberalul are şi o explicaţie: „După 1990, când am devenit liberi, am încetat să-i mai aşteptăm pe americani".
11 septembrie, de bun augur pentru România
Dincolo de tragedia poporului american, 11 septembrie a însemnat un nou început pentru România. „Schimbarea priorităţilor în politica externă a SUA ne-a adus mai repede în NATO, cu bune şi cu rele", mai susţin parlamentarii constănţeni.
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
- Tanti Gabi de la Cluj 12 Sep, 2011 07:34 Si, in poze imi dati shlehta cea vestita de portocale verzi !!!.Sunteti foarte "obiectivi" in relatari,de altfel!!