Seaca Dobrogea

Din sistemul de irigatii al judetului s-a ales praful * Daca in 1989 se irigau mai mult de 400.000 de hectare, in 2004 suprafata a ajuns la 110.000 hectare * In acest an, mai beneficiaza de apa doar 50.000 de hectare de culturi, iar sud-estul judetului este in pericol * Dezastrul a decurs din concluziile unui raport de cercetare, solicitat de fostul guvern Vacaroiu firmei de consultanta Binnie, din Marea Britanie * Specialistii societatii sustineau ca irigatiile sunt eficiente doar in primele doua trepte de udare, restul necesitand costuri enorme de energie electrica * Consilierul Aurelian Dobrescu, din Ministerul Agriculturii, a declarat pentru ZIUA de Constanta ca rezultatele cercetarii, comandate in 1992-1993, au declansat distrugerea sistemului national de irigatii. Directorul Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Constanta, Gheorghe Albu, a intarit afirmatiile lui Dobrescu * "Binnie a sfatuit, la momentul respectiv, fosta conducere a Administratii Nationale de Imbunatatiri Funciare ca irigatiile nu se justifica in Dobrogea, iar majoritatea instalatiilor pozitionate pe treptele 3 si 4 au fost abandonate si distruse", a specificat Albu * Directorul Directiei pentru Agricultura, Gheorghe Albu, sustine ca sistemul de irigatii s-a distrus in urma unui raport comandat de fostul guvern Vacaroiu firmei de consultanta Binnie * Cercetarea arata ca irigatiile nu se justifica in Dobrogea

Daca in anul 1989, in judetul Constanta se irigau peste 400.000 de hectare, in 2004 apa mai ajungea doar pe 110.000 hectare. Anul 2007 releva un dezastru in materie de irigatii: doar 50.000 de hectare din Constanta mai beneficiaza de apa prin instalatii de irigat. Avertizarile repetate ale Administratiei Nationale de Meteorologie (ANM) privind fenomenul secetei agricole au ramas fara efect in teritoriu. Semnalele sunt cel putin ingrijoratoare: datele meteorologice analizate in perioada 1961-2000 releva ca printre zonele supuse secetei extreme se afla si Dobrogea. Jumatate din teritoriul tarii este atacata de degradarea solului. Inregistrarile meteorologice efectuate pe o perioada mai mare de o suta de ani dezvaluie tendinta evidenta de desertificare pe aproximativ trei milioane de hectare teren in Dobrogea, estul Munteniei si sudul Moldovei. ANM avertiza cu ceva vreme in urma ca daca fenomenul nu cunoaste o ameliorare semnificativa, capitala va fi inconjurata de un mic desert. Criza de apa in sud-estul Constantei Directorul Administratiei Nationale a Imbunatatirilor Funciare (ANIF) sucursala Dobrogea, Teodor Stanca, declara, in cadrul Consfatuirii Nationale, a specialistilor in imbunatatiri funciare, ca irigarea culturilor in sud-estul Constantei este exclusa. La momentul respectiv, el a specificat ca infrastructura nu mai exista, iar pretul energiei electrice este urias. In aceeasi situatie, se afla insa si restul teritoriului: hidrantii au disparut, canalele s-au colmatat, sistemele de aductiune cu apa au fost furate. Directorul Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Constanta (DADR), Gheorghe Albu, sustine, ca inainte de 1989, la nivelul judetului se irigau 422.000 hectare de teren. "In acest moment se mai iriga 50.000 hectare, in zonele Poiana, Valu lui Traian, Oituz, Mihail Kogalniceanu, Medgidia si Basarabi", a specificat Albu, adaugand ca dezastrul nu a fost deloc intamplator si a fost pregatit in laboratoarele puterii, in perioada 1992-1994. Ministerul Agriculturii stie "cine" a distrus sistemele de irigatii Consilierul din cadrul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, Aurelian Dobrescu, a declarat pentru ZIUA de Constanta ca, in perioada 1992-1993, Guvernul Vacaroiu a comandat firmei Binnie din Marea Britanie un studiu referitor la conditiile si necesitatile de reabilitare a sectorului de imbunatatiri funciare. Cercetarea in valoare de peste un milion de dolari s-a realizat in baza unui imprumutul nerambursabil, acordat de catre organizatii guvernamentale straine, administrat de Banca Mondiala. "In expunere se preciza ca irigatiile sunt eficiente doar in primele doua trepte de udare, restul necesitand costuri enorme de energie electrica. Acela a fost momentul care a declansat distrugerea sistemului national de irigatii", a mentionat consilierul Dobrescu. El a precizat ca, in judetul Constanta, relieful impune udarea in mai multe trepte, insa s-a "constatat" ca valoarea energiei folosite era mult prea mare pentru recoltele obtinute. Afirmatiile lui Dobrescu au fost confirmate si de directorul DADR, Gheorghe Albu. "Firma de consultanta Binnie a sfatuit conducerea fostei Administratii de Imbunatatiri Funciare ca irigatiile in Dobrogea nu se justifica. Instalatiile au fost astfel abandonate, personalul concediat, iar echipamentele nepazite au cazut prada hotilor", spune directorul DADR. In acest moment, Executivul cere autoritatilor sa faca tot ce le sta in putinta pentru asigurarea irigatiilor, intrucat anul va fi deosebit de secetos. Din pacate, ANIF si primariile nu mai pot face mare lucru pentru ca s-a furat ca-n codru, iar sistemele situate pe treptele 3 si 4 din judet nu mai pot functiona. Dobrogea are nevoie de agricultura inteligenta Societatilor comerciale care administreaza suprafete de teren in judet sau taranilor care lucreaza pamantul individual nu le mai ramane decat Dumnezeu in lupta cu seceta. Gheorghe Albu sustine ca, in efectele secetei, pot fi atenuate fie prin punerea in functiune a sistemelor, operatiune ce necesita fonduri enorme, fie prin infiintarea perdelelor forestiere, cu efecte benefice asupra reducerii vitezei vanturilor. "O alta solutie este realizarea lucrarilor agricole prin metode ce reduc evaporarea apei din sol", sustine Albu, admitand totodata ca nu orice poate efectua astfel de lucrari. Concluzia meteorologilor este dura: Romania este prima tara europeana situata la nord de paralela 44, care se confrunta cu fenomenul desertificarii. Cauzele sunt multiple: taierea haotica a padurilor, degradarea solului prin practici necorespunzatoare, dar si schimbarile curente ale climei.

Scris de: {autor}Cristina RACOARE {/autor}