Sub "aripa" lui Bogatu şi a lui Baaklini Afacerea UCM Reşiţa - tratată ca problemă de securitate naţională

"Domnul Bogatu m-a sunat şi m-a întrebat: Ce dracu transportăm acolo de e aşa de mare scandal în port?"

Planul libanezului Said Baaklini, la care a pus umărul şi Eugen Bogatu, directorul Direcţiei Domenii din cadrul CN Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa, pare să fi fost mai mult decât un simplu tun de 60 de milioane de euro.

Motoarele cumpărate de firma lui Baaklini de la UCM Reşita, supraevaluate în facturi, ar fi trebuit să ajungă în Guineea cu ajutorul operatorului UMEX. În poveste au fost implicaţi mai mulţi oameni cu funcţie, mai ales de la nivel central. Arestat cu nu foarte mult timp în urmă, libanezul Said Baaklini a început să spună anchetatorilor cum s-a croşetat tunul. Şi aşa, unul după altul, numele importante au ieşit la iveală, iar pionii au fost traşi la răspundere, de justiţie sau de către presă. Una dintre persoanele care se pare că au jucat un rol în povestea urzită de arab este Radu Ancuţa, directorul ANCEX - Departamentul pentru Controlul Exporturilor, instituţie subordonată Ministerului Afacerilor Externe. Acesta a intervenit în cadrul emisiunii "Ora de foc" de la Realitatea TV şi a spus că avea informaţii despre exportul ilegal care urma să aibă loc în Portul Constanţa. "În data de 23 noiembrie 2010 am primit informaţii clasificate, de la organele abilitate, că în Portul Constanţa se va încerca un export care contravine legislaţiei româneşti şi care nu are toate avizele necesare. Informaţiile clasificate le veţi afla în momentul în care se termină ancheta. În momentul acela am vorbit la telefon cu şeful vămilor, domnul Radu Mărgineanu, care a şi dispus în aceeaşi seară ca în portul Constanţa să nu dea drumul la niciun export al firmei respective".
Ancuţa a dat amănunte şi despre întâlnirea sa cu Baaklini. "A doua zi mă pregăteam de plecare la Haga. M-am trezit în birou la mine cu domnul Said Baklini. Îl cunosc de la meciurile Dinamo din anii 90. L-am primit să văd ce vrea. Mi-a spus că e CEO de la firma respectivă. L-am întrebat ce exportă şi mi-a zis că sunt nişte generatoare electrice şi vrea să le ducă în Guineea pentru o centrală electrică. I-am zis că îi trebuie un document din partea firmei care le primeşte, de utilizator final, care să justifice că nu vor fi folosite militar. A venit după vreo oră jumate cu vreo patru cutii mari pline cu dosare. Am chemat oamenii să studieze actele. El insista că trebuie să plece transportul în seara respectivă. I-am zis că nu pleacă nimic, că nu are licenţă de export, care trebuie acordată de consiliul interministerial şi consiliul urma să aibă loc pe 6 - 7 decembrie".
Şi Baaklini le-a vorbit anchetatorilor despre tehnologiile duale: "Domnul Bogatu m-a sunat şi m-a întrebat: Ce dracu transportăm acolo de e aşa de mare scandal în port? Eu am spus că transportăm motoare. Toate aceste persoane, inclusiv domnul Bogatu Eugen, mi-au spus că am nevoie de o autorizaţie, pentru că bunurile exportate pot reprezenta tehnologie duală". Baaklini a mai povestit despre o convorbire telefonică cu directorul ANCEX: "Această convorbire s-a purtat de pe telefonul meu mobil cu conducătorii SC UCM Reşiţa SA. Eu însumi l-am sunat pe domnul Preda Coriolan Adrian şi acesta a purtat de pe telefonul meu mobil o convorbire, dar cu domnul Ancuţa. Acesta din urmă a ieşit din încăperea în care mă găseam şi nu ştiu ce au discutat cei doi. Telefonul mi-a fost reţinut după aproximativ o oră".

Ce sunt produsele cu dublă utilizare

Pentru a afla cât de importante sunt tehnologiile duale şi ce reprezintă ele de fapt, am încercat să îl contactăm pe Radu Ancuţa, însă acesta ne-a transmis că nu oferă declaraţii decât prin biroul de presă al MAE. Surprinzător, în direct la Realitatea TV, responsabilii cu presa ai ministerului nu au intermediat discuţia, aşa cum s-a dorit în cazul nostru. Cu toate acestea, cu ajutorul paginii de Internet a instituţiei conduse de Radu Ancuţa, am aflat că tehnologia duală sau produsele cu dublă utilizare sunt destul de periculoase. Atât de mult, încât printre motivele controlului exporturilor se află şi securitatea naţională. Site-ul www.ancex.ro ne explică următoarele: "Prin produse cu dublă utilizare se înţeleg acele produse şi tehnologii care au în mod normal utilizări civile, însă, datorită caracteristicilor lor, pot avea aplicaţii militare sau pot contribui la dezvoltarea şi producerea armelor de distrugere în masă. Controlul exporturilor de produse cu dublă utilizare reprezintă o componentă importantă a politicii externe a României în perioada de după 1990. Cadrul legislativ şi cooperarea inter-instituţională fac posibilă creşterea contribuţiei ţării noastre la întărirea securităţii şi stabilităţii regionale şi globale.

Având ca scop controlul produselor şi tehnologiilor care pot contribui la dezvoltarea, producerea şi utilizarea armelor de distrugere în masă, controlul exporturilor reprezintă dimensiunea comercială a securităţii internaţionale. Dezvoltările din acest domeniu sunt puternic influenţate de tendinţele de globalizare a economiei mondiale, inclusiv cele referitoare la exporturile de arme şi de produse cu dublă utilizare, civilă şi militară. Existenţa unui sistem dezvoltat de control al exporturilor de produse şi a unei autorităţi naţionale capabile să administreze eficient acest domeniu a reprezentat una dintre condiţiile pentru admiterea României în NATO şi integrarea în Uniunea Europeană. Controlul exporturilor este necesar şi serveşte următoarelor domenii: securitate colectivă a României şi a aliaţilor săi, securitate naţională, necesităţi de politică externă, obligaţii rezultate din tratate internaţionale şi angajamente, politica de neproliferare a armelor de distrugere în masă, îngrijorări privind terorismul şi represiunea internă din anumite state, asigurarea respectării drepturilor omului". Să fi fost transportul lui Baaklini, intermediat de Eugen Bogatu, unul care ar fi putut atenta la siguranţa naţională?!