Subventionam chiriile maharilor din ANL

In timp ce impozitele pe cladiri si terenuri s-au majorat de la an la an, chiriile percepute de stat pentru locuintele ANL au ramas la nivelul anului 1999 * Pentru inchirierea unei locuinte ANL se plateste lunar, in medie, "fabuloasa" suma de 60 lei

Constanta este cunoscuta ca fiind unul dintre cele mai scumpe orase din Romania, din punct de vedere al nivelului de trai, cu impozite si taxe ce depasesc media pe tara. In opozitie totala cu pretentiile de oras de peste 300.000 de locuitori sunt chiriile derizorii platite de locatarii blocurilor construite prin Agentia Nationala pentru Locuinte. Pentru un apartament sau o garsoniera ANL se platesc lunar sume infime. Pretul stabilit pentru inchirierea unei astfel de locuinte este undeva la nivelul anului 1999, an in care s-au stabilit tarifele de baza pentru chirii. Desi toata piata nu a stat pe loc si toate preturile au crescut de zeci de ori pentru toate produsele si serviciile, chiriile ANL au batut pasul pe loc. Asa se face ca Regia Autonoma pentru Exploatarea Domeniului Public si Privat (RAEDPP), administratorul fondului locativ si implicit si al blocurilor ANL, a ajuns falimentara. Institutia este in situatia de a nu putea acoperi impozitele aferente imobilelor pe care le are in administrare din cauza sumelor foarte mici pe care le obtine din chirii. RAEDPP se confrunta cu aceasta situatie din 2006. Astfel, Regia a apelat la primarie pentru acoperirea deficitului.

Guvernul nu a mai actualizat chiriile

In sedinta din luna octombrie a Consiliului Local Constanta a fost aprobata o subventie in valoare de 200.000 lei pentru acoperirea gaurii din bugetul RAEDPP. In nota de fundamentare a proiectului de hotarare aprobat de consilierii municipali in octombrie se arata ca art. 27, alin. (2) din OUG nr. 40/1999 prevede ca tariful de baza lunar al chiriei sa fie actualizat in functie de rata anuala a inflatiei, prin hotarare de guvern, pana la data de 31 ianuarie a fiecarui an. Desi legea stipuleaza astfel, majorarea chiriilor in functie de inflatie, aceasta prevedere nu a fost pusa in aplicare. Impozitele insa nu au stagnat, ci s-au majorat anual conform hotararilor Consiliului Local al municipiului Constanta si a legislatiei in vigoare. Astfel, in bugetul RAEDPP s-a produs un mare decalaj intre venituri si cheltuieli. Avand in vedere faptul ca legea prevede ca 50% din chiria incasata de RAEDPP sa fie varsata la bugetul local, Regiei nu-i mai ramane decat o suma foarte mica pentru acoperirea impozitelor pe cladiri. Astfel, RAEDPP a ajuns in pragul falimentului.

Consiliul Local nu poate face nimic

Directorul economic al Regiei, Carmen Lacramioara Bobe ne-a declarat ca acest neajuns nu poate fi reglementat de la nivel local, avand in vedere ca actualizarea tarifelor chiriilor se face prin hotarare de Guvern. Practic, Consiliul Local nu poate emite o hotarare prin care sa mareasca valoarea chiriilor pentru locuinte. Singura solutie ar fi ca valoarea impozitelor pe cladiri sa scada la nivelul chiriilor percepute pentru locuintele administrate de RAEDPP, lucru practic imposibil. Directorul economic al Regiei a precizat ca, desi s-au solicitat de la bugetul local 200.000 lei pentru acoperirea deficitului cauzat de impozitele mari si chiriile mici, banii nu sunt pierduti pentru ca au fost luati de la bugetul local pentru a fi dati practic inapoi, sub forma platii impozitelor pe cladire. "Daca locuintele acestea apartineau primariei, nu se mai plateau aceste impozite", a mai spus Carmen Bobe.

Singurii castigati sunt chiriasii...

Chiar daca banii solicitati de RAEDPP nu sunt pierduti, primaria nici nu castiga nimic, desi principiul inchirierii, ca de altfel al oricarei alte activitati economice este obtinerea de profit. Desi aceasta tranzactie intre RAEDPP si autoritatea locala, de subventionare a platilor pentru impozitul pe cladiri si pe terenurile aferente, este conforma cu legea fundamentala a naturii potrivit careia "nimic nu se pierde, nimic nu se castiga", nu trebuie pierdut din vedere faptul ca cei care au de castigat sunt chiriasii, care stau intr-o locuinta a statului cu o chirie nesemnificativa. Semnificativ este faptul ca sunt multi locatari ai locuintelor ANL care nu au nevoie de aceste "inlesniri" de la stat, fiind persoane cu o situatie financiara mult peste medie. Mai mult decat atat, unii dintre cei care au inchiriat locuinte ANL nici nu locuiesc la adresele respective, preferand sa scoata un ban gramada din subinchirierea la suprapret a spatiului de locuit.

Scris de: {autor}Manuela MOLDOVEANU{/autor}