Peisaje selenare pe teritoriul Dobrogei

Semnal de alarma de Ziua Internationala a Protectiei Stratului de Ozon

Specialistii avertizeaza ca judetul Constanta si intreg teritoriul dintre Dunare si Mare sunt grav afectate de fenomenul desertificarii * Dincolo de cauzele globale, cum ar fi cel al incalzirii Planetei, in Dobrogea desertificarea are cauze antropice * Marile companii industriale si-au urmarit adesea interesele, ignorand total protectia mediului * Teritoriul dobrogean este plin de foste exploatari de suprafata parasite, care nu au fost acoperite cu pamant si cu strat vegetal, asa cum stipuleaza manualele despre exploatarile de suprafata * Aceste lucruri au dus la aparitia unor peisaje selenare, acoperite de reziduuri industriale * Vantul si apa transporta aceste reziduuri departe, poluand grav mediul inconjurator * Din lista companiilor care nu s-au preocupat deloc de protectia mediului, ori au facut-o insuficient, fac parte: Marway Fertilchim Navodari, Uzina de Minerale Rare de la Vadu, Convex Constanta, Lafarge Romcim, Administratia Cailor Navigabile, Miniera Dobrogea-Dobromin, Administratia Zonei Libere Agigea Sud-Constanta

Fenomenele atmosferice de risc, produse cu acuitate maxima in anii 2002-2003, ne obliga la o studiere mai atenta a fenomenelor determinate de schimbarile globale de clima produse pe teritoriul Dobrogei. Fenomenele atmosferice de risc cu declansare rapida se caracterizeaza prin energiile extrem de mari ce au efecte catastrofale, bruste si foarte greu de prognosticat in contextele actuale. In Dobrogea, fenomenele amintite s-au manifestat deja prin grindina, furtuni violente-tornade, precipitatii intense, abundente, manifestate in perioade scurte de timp, ce produc inundatii si alunecari de teren. Schimbarile bruste, accentuate ale parametrilor aerului din mediul inconjurator (temperatura, umiditate, presiune atmosferica) creeaza, la randul lor, grave stari de disconfort oamenilor si alte efecte negative din punct de vedere socio-economic. Aceste "fenomene de risc" se intercaleaza frecvent cu perioade severe de seceta, completandu-se cu succesiunea dezastrelor naturale greu de anticipat. Anchetele derulate de cotidianul ZIUA de Constanta, in perioada 2002-2003, cu sprijinul societatii civile profesionale - Eco Dobrogea - si Inspectia de Mediu Constanta, ne determina sa tragem un ferm semnal de alarma: daca ecosistemul natural apa-aer inregistreaza o regenerare lenta, confirmata pe baza de determinari stiintifice, starea actuala a solului dobrogean se mentine ca un exemplu flagrant al degradarii accentuate, mai ales prin fenomenul denumit "desertificarea industriala".

Desertificarea - fenomen ireversibil

Conform definitiilor stiintifice, desertificarea este procesul prin care ecosistemul natural regional isi pierde aptitudinea de a se regenera. Desertificarea in Dobrogea se manifesta prin diminuarea suprafetei de sol acoperite cu vegetatie naturala productiva - singura sursa care genereaza aer curat -, fapt ce duce la pierderea considerabila, deseori definitiva, a culturilor de plante persistente (arbori, arbusti) si chiar a culturilor de cereale. Tranzitia s-a manifestat la noi si prin neprelucrarea indelungata a suprafetelor agricole traditionale. O alta caracteristica a desertificarii in Dobrogea este erodarea - saracirea nemiloasa a solului creata de vanturile puternice care antreneaza particule si mineralele cele mai usoare, dar si cele mai toxice pentru stratul de humus. Ploile violente provoaca eroziuni puternice, siroaiele de ploaie transportand mai ales nocivele amestecuri de calcare, argile, bauxite, var, fosfogips, pirita, aflate la contact in fostele batale neprotejate. Solurile nisipoase prafuite (neacoperite de stratul vegetal natural si nefixate de vegetatia naturala), avand culori deschise, reflecta masiv radiatia solara, contribuind la cresterea artificiala a temperaturii mediului ambiant. Furtunile de praf si nisip din zonele carierelor desertificate afecteaza grav starea terenurilor agricole, a padurilor si degradeaza calitatea aerului respirabil, distrugandu-se in mod nemilos ozonul. Din pacate, desertificarea industriala dobrogeana a devenit deja un fenomen ireversibil si inevitabil. Daca schimbarile globale de clima accentueaza o desertificare lenta, marea desertificare industriala a Dobrogei din ultimii 30 de ani afecteaza peste 10 la suta din teritoriu si este produsa de actiuni umane constiente.

Autoritatile si comunitatile locale nu beneficiaza de finantari interne ori externe

Mai grav e ca, in ultimii ani, imense sume externe nerambursabile alocate de catre comunitatea internationala pentru protectia mediului nu au fost atrase in Dobrogea. Programele externe de finantare (ISPA - Mediu, Banca Mondiala, BERD, SAPARD) nu s-au "cuplat" pe nivelul specificului si posibilitatilor locale, adecvate inca absorbtiei unor imense sume externe alocate in acest scop. Un exemplu flagrant este nerealizarea in teritoriu a programului "Export de CO2" al Bancii Mondiale, in suma de cateva milioane dolari, Constanta ramanand singurul judet al regiunii de sud-est care nu a beneficiat de finantare externa. La randul lor, nici comunitatile locale reprezentate de primariile afectate de desertificare nu au initiat actiuni convingatoare si parteneriate cu marile companii din teritoriu vinovate de degradarea mediului. Conform Legii mediului, aceste societati si companii raman responsabile pentru degradarea salbatica a mediului natural. Principiul de baza al protectiei mediului natural, in vigoare pe plan european si mondial, rezolva problema transant: "Cine strica, plateste!". In acest grav context ce afecteaza atat dezvoltarea durabila a teritoriului, cat si siguranta nationala, prezentam lista principalilor poluatori responsabili pentru transformarea fortata a unor vaste terenuri naturale in zone clasice de semidesert.

Marway Fertilchim Navodari

Cel mai flagrant exemplu de sfidare a legilor protectiei mediului din Romania il reprezinta teritoriul de peste 100 hectare din patrimoniul MARWAY Fertilchim Navodari, depozitant a mai mult de un milion de metri cubi de fosfogips si pirita. Acestea sunt grave surse de poluare atmosferica si a panzei freatice, datorita neamenajarii batalelor (depozite de protectie a reziduurilor) abandonate si care nu au fost acoperite cu strat vegetal si vegetatia aferenta. Dupa privatizare, zona amintita a fost parasita, fara a se lua masuri minime de protectia mediului, reprezentand in momentul de fata cel mai periculos inamic public al mediului ambiant natural din apropierea orasului Navodari. Cautati in cateva randuri, responsabilii de la Marway au refuzat discret sa stea de vorba cu reporterii nostri.

"Minerale Rare" Vadu

Intreprinderea de Minerale Rare (Titan-Zirconiu) de la Vadu, fosta proprietate a Ministerului de Interne si Departamentului Securitatii Statului, obiectiv considerat strategic, in prezent privatizata, care apartine firmei PROSIDEX, pare un platou de filmare. Desi are profituri considerabile, PROSIDEX nu a investit bani in protectia mediului. Zona afectata include si Grindul Chituc ce face parte din teritoriul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, pe vremuri o zona mirifica, limitrofa Marii Negre, raiul multor specii protejate. In prezent, locul s-a transformat intr-un semidesert, cu bataluri abandonate, generatoare de poluare. Acesta este un trist exemplu de litoral traditional grav afectat de desertificare.

Exploatarile de la Sitorman

Carierele de la Sitorman, adevarate peisaje selenare cu munti de calcar, exploatari abandonate, surse majore de poluare a aerului si a mediului ambiant, se pare ca au fost preluate de investitori straini care nu manifesta nici o preocupare pentru protectia mediului. Zona desertica este continuata de exploatarile de suprafata de la Ovidiu, pe care le au in folosinta diverse firme private.

Terenuri distruse de Miniera Dobrogea - Dobromin

Miniera Dobrogea-Dobromin din administrarea APAPS exceleaza in distrugerea terenurilor agricole si a zonelor vegetale exploatate salbatic si iresponsabil: zona de extractie calcar Luminita-Corbu, zona de exploatare var Basarabi, zona de exploatare calcar, caolina, argila ce se intinde de la Castelu-CuzaVoda, Medgidia si pana la Mircea Voda. In momentul de fata, proprietarii de terenuri agricole din vecinatatea exploatarilor, afectate de poluarea apa-aer-sol au posibilitatea sa se adreseze justitiei si sanse reale de a fi despagubiti pentru pierderile pe care le-au inregistrat.

Lafarge - depozite de deseuri poluante

In cazul Lafarge Romcim, investitorul francez a acordat, la solicitarea comunitatilor locale din Medgidia si Luminita-Corbu, un minim de investitii pentru protectia ecosistemelor din teritoriul administrat. In ultima vreme, insa, extinderea exploatarii la suprafata a rezervelor de calcar, mai ales in zona Luminita-Corbu, s-a facut fara reabilitarea ecologica a suprafetelor afectate. Mai grav e faptul ca proprietarii de terenuri din zonele adiacente exploatarii la suprafata sesizeaza grave poluari ale mediului care le-au compromis recoltele. Tot in acest caz e de amintit depozitul de deseuri inerte pe care Lafarge il are, in apropierea Canalului, la Medgidia. Ultimul control al Agentiei pentru Protectia Mediului, care a avut loc in saptamana 11-17 august, a relevat faptul ca acest depozit nu respecta normele de protectia mediului si reprezinta o sursa de poluare. E vorba de o suprafata de 27.000 mp in care Lafarge a depozitat moloz, betoane, caramizi sparte, placi de azbociment, ciment betonat si alte resturi provenite din demolarea unor instalatii devenite inutile. Depozitul, care nu e ingradit decat partial si nu e pazit, e vizitat zilnic de rromii din Medgidia care se bat pentru cate o bucata de fier. Inspectorii de la Mediu au stabilit ca deseurile se pot raspandi pe suprafete extinse, poluand solul, aerul si apa. Lafarge a facut un drum la exploatarea de la Luminita pe care-l uda, dar asta nu rezolva problema. Noua exploatare din zona a afecta sistemul de irigatii, care nu mai este folosit si praful colportat de vant afecteaza culturile de cereale din zona. Luminita este o localitate de cateva case care nu mai poate fi considerata decat o enclava de viata intre cariere. Cu toate acestea, primarii de la Medgidia si Corbu se considera multumiti de colaborarea cu Lafarge nu stim pe ce considerente, pentru ca investitii au fost sub asteptarile comunitatilor locale.

Al doisprezecelea ceas

Administratia Canalelor Navigabile - pe traseele adiacente Canalului Dunare-Marea Neagra, precum si Administratia Zonei Libere Constanta Sud-Agigea raman responsabile pentru neamenajarea ecologica a teritoriului administrat, lipsind in totalitate zonele de plantatii verzi. Convex, din zona Portului Maritim, reprezinta un exemplu pentru poluarea atmosferica generata de muntii de bauxita. Cateva sute de hectare din fostele si actualele patrimonii ale APAPS si ADS, adevarate cimitire industriale si agricole (vezi cazul termocentralei Ovidiu, ISCIP Poarta Alba si multe altele), vin sa completeze tristul peisaj al unui judet in plina desertificare antropica. Continuarea acestei politici manifestate prin indiferenta marilor companii si a autoritatilor fata de mediul inconjurator ar putea avea efecte dezastruoase atat asupra vietii membrilor comunitatilor din apropierea acestor activitati industriale, cat si din punct de vedere global. Ziua Ozonului pare mai mult un parastas in viata colosilor industriali ca Lafarge Romcim ale caror interese continua fie protejate de toleranta iresponsabila a institutiilor statului.