Protestul verde, generat de lipsa de reactie a institutiilor statului

Somnul functionarilor publici naste feude

Institutiile statului se misca prea lent in procesul de reinstaurare a principiului "domniei legii", in discordanta cu semnalul lansat pe un ton imperativ de presedintele Traian Basescu. Dupa patru ani de reflexe deturnate in sensul comenzii politice, functionarii publici, sefii deconcentratelor sau politistii traiesc o drama a ralierii la tonul schimbarii sociale. Mai mult, adeptii politizarii excesive a institutiilor statului, infiltrati in aparatul administrativ, reactioneaza subit impotriva acestui vant al schimbarii, intr-o tentativa de compromitere a reformelor anuntate de presedintele Romaniei. Totusi, dincolo de aceste reflexe totalitare, se inregistreaza o miscare timida de des-feudare a institutiilor statului, chiar si la Constanta. Un rol covarsitor in declansarea acestei schimbari de maniera il are societatea civila, care a inceput sa se desprinda de automatismele fricii si terorii emanate spontan de ideea ca tot ce se intampla este controlat cu severitate de un grup de interese politico-economice, care a reusit sa-si aserveasca institutiile statului in ultimii patru ani. Acum, aceasta societate civila dezmortita este dispusa sa determine, chiar si cu pretul presiunii sociale, participarea activa la actele de decizie luate de administratia publica in domenii care afecteaza direct viitorul cetatii.

Atentat la sanatatea mediului

Gravele probleme de mediu pe care institutiile statului le tolereaza sau chiar le determina reprezinta, de fapt, chiar motivul care a condus recent la solidarizarea societatii civile in cadrul unui program de actiune comun. Mai multe organizatii non-guvernamentale de mediu au anuntat, pentru ziua de sambata, declansarea unui miting de protest cu scopul de a opri constructia unui complex comercial de tip mall in parcul Tabacarie. Protestatarii spun ca municipiul Constanta dispune de spatii verzi limitate in raport cu normele europene in domeniu. Aceasta este mostenirea noastra comunista, insa daca cineva decide fara a consulta societatea civila sa diminueze spatiile verzi ca sa faca loc pentru mall-uri sau biserici, inseamna ca suntem intr-o situatia critica, sustin protestatarii. Acestia spera ca autoritatile locale sa revina asupra deciziei deja luate si sa initieze o consultare cu societatea civila in privinta acestor proiecte. Organizatorii mitingului cred ca a trecut vremea deciziilor arbitrare care afecteaza dreptul garantat prin lege la un mediu sanatos si de participare la actul decizional in aceasta privinta. Insa situatia din parcul Tabacarie nu este singurul atentat la sanatatea mediului, in care institutiile abilitate nu intervin in nici un mod. In mai multe parcuri constantene au fost construite biserici ortodoxe, iar in altele se intentioneaza acest lucru. Marea catedrala a Dobrogei isi asteapta randul in umbra complexului comercial de tip mall, in plin Parcul Tabacarie. In mod intamplator, obiectivele de cult construite in parcuri nu au respectat niciodata prevederile legii din domeniul constructiilor, iar beneficiarul lor, Arhiepiscopia Tomisului, nu a solicitat niciodata acordul de mediu. Acest lucru a fost posibil din cauza ca Agentia pentru Protectia Mediului este condusa de un apropiat al arhiepiscopului tomitan Teodosie Petrescu, respectiv de tizul acestuia Traian Petrescu. Acesta din urma a tolerat, in calitatea sa oficiala, abateri de la legislatia de mediu pentru mai multe firme patronate de paracticanti ai politicii de aservire a institutiilor statului. Cazurile cele mai cunoscute sunt cele referitoare la tolerarea functionarii unor benzinarii, printre care si cele detinute de firma 2x1 Holding, fara studiul de impact asupra mediului. Aceeasi institutie a tolerat functionarea Legmas SA Navodari fara acord de mediu, desi societatea nu poseda infrastructura necesara gestionarii deseurilor rezultate din procesul de productie. Ceva se misca, insa, chiar si la APM. Institutia a somat recent o firma care construia fara acord de mediu un hotel sa sisteze lucrarile, sub sanctiunea reclamarii acesteia institutiilor de control.

Cazul Stop SRL, o radiografie a inertiei institutiilor statului

Cazul demararii constructiei hotelului din apropierea barierei din zona Pescarie reprezinta o radiografie a modului in care functioneaza institutiile statului la Constanta. Firma Stop SRL, care este administrata de Costel Zelca, a demarat la sfarsitul lunii noiembrie 2004 constructia unui hotel de sapte nivele, la mai putin de 50 de metri de malul marii. Timp de mai bine de o luna, constructorul nu a imprejmuit santierul si nu a afisat placuta de obiectiv, insa institutiile statului nu au luat nici o pozitie oficiala. La inceputul lunii ianuarie, in urma unor articole aparute in ZIUA de Constanta, a aparut din senin si placuta de obiectiv, care il acuza si mai tare pe beneficiarul lucrari, pentru ca autorizatia de constructie era data de la inceputul anului 2005 si lucrarile pornisera de aproape o luna. Abia in data de 14 ianuarie, APM a somat firma Stop SRL sa sisteze lucrarile pana la obtinerea acordului de mediu. La aceeasi data, Inspectoratul de Stat in Constructii a sanctionat ilegalitatile care se comiteau de mai bine de o luna. Informatia ne-a fost furnizata de institutia citata, la cateva zile dupa ce cotidianul nostru a solicitat un punct de vedere pe cale oficiala. Totodata, ISC afirma, in comunicat, ca obligatia verificari respectarii disciplinei in constructii revenea de drept municipalitatii, care a emis autorizatia de constructie, in data de 11 ianuarie a.c. Ieri, APM a pus in discutie, alaturi de reprezentantii Primariei Constanta, situatia creata de societatea Stop SRL. Urmeaza probabil ca institutiile sa se pronunte, tot sub presiunea presei si a societatii civile, cu privire la puzderia de constructii din Mamaia nord, care nu afiseaza elementele de obiectiv, asa cum prevede legislatia in vigoare. Aceeasi scapare insa se inregistreaza si in municipiul Constanta, in vecinatatea magazinului Metro de pe Aurel Vlaicu, unde firmele Polaris si Meconst, care apartin familiei fostului prefect Gheorghe Martin, construiesc o uzina de reciclare a deseurilor plastice. Despre acest subiect, vom reveni insa pe larg in numerele viitoare.

Institutiile statului, parghii ale politicii si instrumente de protejare a intereselor

Patru ani de zile, institutiile statului au functionat la Constanta pe postul de "buldogi" politici, asmutiti la comanda impotriva adversarilor unor lideri din aparatul administrativ. Exemplul maxim de servilism este deja celebru caz in care OPC-ul a controlat in mod abuziv si repetat o societate comerciala din domeniul panificatiei, doar pentru ca administratorul acesteia a indraznit sa participe la o licitatie pentru care se facusera cartile. Crintoff SRL a concurat firma unuia din liderii locali ai PSD, Felix Stroe, respectiv SC Teknoplus SRL, in licitatia pentru distributia painii la Penitenciarul de la Poarta Alba. Licitatia a fost castigata de Crintoff, insa firma a platit amenzi catre OPC, cu mult mai mari decat profitul realizat din contractul de distributie a painii. Institutiile statului au actionat in cazul Crintoff in sensul scoaterii sale de pe piata, iar acesta nu este singurul caz de gen. ABC Intermed SRL, care distribuie materiale de constructii, a fost calcata in mod repetat de reprezentantii numeroaselor corpuri de control, iar Primaria Constanta a demarat lucrari de refacere a trotuarului din fata unui din depozitele firmei. Aproape doua luni, intrarea in depozit a fost blocata de lucrarile demarate de Primarie. In urma operatiunii, societatea a pierdut cea mai mare parte din clientela, iar pentru a o recupera ulterior a trebuit sa depuna eforturi sustinute. Eliminarea adversarilor de orice tip a fost sloganul absolut care a dirijat evolutia societatii constantene in ultimii patru ani. Un alt caz celebru care ilustreaza perfect aceasta directiva este cel al firmei COMCM SA, cel mai mare producator de betoane si semifabricate pentru constructii din Constanta. Societatea citata a castigat o licitatie pentru construirea unui bloc de locuinte sociale in beneficiul Agentiei Nationale pentru Locuinte (ANL), insa pentru ca opiniile politice ale unui actionar minoritar nu coincideau politicii lui Mucles, societatea nu a obtinut autorizatia de constructie si autorizatia de mediu in vederea demararii proiectului. Aceeasi atitudine a fost manifestata si de catre Directia Sanitar-Veterinara (institutie care intre timp a fost botezata cu un nume imposibil de retinut), care s-a aratat dispusa sa sanctioneze la sange comerciantii de porcine, doar pentru ca fratele unei minti luminate care umbla cu lanterna prin administratia judetului sa-si poata desface fara concurenta carcasele de porci importate din America. Prin acelasi tip de interventie, cresterea porcinelor in judetul Constanta a ajuns o activitate de lux.

Curtea de Conturi a facut descarcarea de gestiune in preajma alegerilor locale

Aservirea institutiilor publice a urmarit avantajarea grupurilor de afaceri stranse in jurul unor persoane care au ocupat si mai ocupa inca functii de decizie in aparatul administrativ. Incomozii au fost scosi pe tusa prin mecanismul aparent legal al controalelor institutiilor abilitate. A urmat insa avantajarea fatisa a unor grupuri de interese, care au avut acces larg la castigarea licitatiilor de tot felul, facute pe bani publici. Institutiile statului au contribuit din plin la musamalizarea reclamatiilor aparute cu privire la acest subiect. Bomboana de pe coliva a fost pusa de Curtea de Conturi, care a batut intr-un maraton fortat toate primariile de o anumita culoare politica din judetul Constanta, realizand rapoarte de descarcare de gestiune. Intreaga actiune s-a petrecut cu doar cateva zile inainte de primul tur al alegerilor locale. Politia, procuratura sau instantele au facut acelasi joc al tergiversarii, iar exemplele sunt deja cunoscute opiniei publice, astfel ca ar fi redundant sa insistam asupra lor. In sfarsit, un alt sprijin activ pentru transformarea Constantei intr-o feuda a fost dat de numerosi functionari din planul doi, care nu au avut niciodata initiativa de a pune sub semnul intrebarii anumite decizii sau de a initia actiuni impotriva abuzurilor existente. Avalansa de probleme aparute dupa plecarea prefectului Martin pare sa-l fi sufocat pe noul prefect Danut Culetu care se abia se acomodeaza cu noul post. Multe din situatiile nou create au trecut pe langa prefect care, in ciuda semnalelor multiple din presa locala, nu a apucat sa aiba reactie in timp util. Exista inca relatii si automatisme create in cei patru ani de convietuire politica intre sefii deconcentratelor. De exemplu seful Inspectoratului Teritorial de Munca, Tiberiu Plesu, asteapta o comanda politica pentru a interveni in cazul protestului de la RAJA. Cu toate ca ar fi trebuit sa se sesizeze inca de cand RAJA a efectuat concedieri colective prin incalcarea flagranta a prevederilor legale. Tiberiu Plesu nu uita ca este coleg de partid cu Stroe Felix, directorul RAJA.

Delimitarea zonei costiere trebuia facute de trei ani de zile

Primaria Constanta si Agentia de Mediu anuntau ieri organizarea unei dezbateri publice pe tema delimitarii zonei costiere, actiune reglementata prin OUG 202/2002 privind gospodarirea integrata a zonei costiere, aprobata cu modificari si completari prin Legea 280/2003.In locul acestei dezbateri, viceprimarul Nicolae Nemirschi, directorul Agentiei de Mediu, Traian Petrescu, presedintele Comisiei de Mediu din cadrul CJC, Nicolae Dospinescu impreuna cu cativa specialisti ai Agentiei s-au intrunit cu usile inchise pentru a gasi solutii plauzibile in scandalul "Stop" SRL.Societatea mai sus amintita a demarat constructia in regie proprie a unui hotel in zona Pescarie inainte de obtine autorizatia de constructie. Agentia de Mediu a somat oficial societatea pentru sistarea lucrarilor pana la obtinerea autorizatiei de mediu.Viceprimarul Nicolae Nemirschi a recunoscut ieri public ca respectiva societatea care apartine lui Costel Zelca nu detine autorizatie de mediu, fapt care reiese lesne si din Certificatul de Urbanism 5982/11.11.2004. Motivatia viceprimarului a fost una puerila, el precizand ca la momentul emiterii CU, legislatia in vigoare nu preciza obligativitatea obtinerea respectivei autorizatii.Nicolae Nemirschi a lasat sa se inteleaga ca toate aceste neintelegeri au aparut ca urmare a faptului ca in Constanta nu s-a realizat delimitarea zonei costiere, care potrivit legii ar fi trebuit facuta din anul 2002. Intre timp, Guvernul a emis o hotarare -164/2004 privind programul de masuri si lucrari privind protectia si reabilitarea zonei costiere.La ora adevarului, administratia da vina pe Agentia de Mediu si viceversa. Directorul APM, Traian Petrescu a incercat sa arunce pisica, precizand ca abia in acest moment, Agentia impreuna cu o fundatie olandeza lucreaza la un proiect privind delimitarea zonei costiere.Afirmatiile lui Petrescu i-au ridicat mingea la fileu viceprimarului responsabil de serviciul de urbanism care a precizat ca "nu poate opri toate constructiile din oras, pentru ca cei de la mediu nu si-au facut datoria.

Nemirschi nu cunoaste legea

Chiar daca a intentionat sa iasa basma curata din aceasta poveste, viceprimarul Nicolae Nemirschi da semne clare ca este depasit de situatie, cu toate ca s-a ocupat ani la randul de serviciul de Urbanism din cadrul Primariei. Potrivit Legii 597/2001, privind unele masuri de protectie si autorizare a constructiilor in zona de coasta a Marii Negre se precizeaza urmatoarele: In scopul protejarii si conservarii diversitatii biologice, peisagistice si fizice a zonei de coasta a Marii Negre, pe teritoriul romanesc se delimiteaza o zona de interdictie temporara de construire, generata de linia de coasta, pana la aprobarea planurilor urbanistice generale si zonale, astfel: in directia marii, pana la izobata de doi metri si in directia uscatului, pe o latime masurata la orizontala de 300 metri. La articolul 5 din respectiva lege, se stipuleaza faptul ca Consiliile locale ale unitatilor administrativ-teritoriale riverane litoralului au obligatia ca, in termen de 180 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, sa intocmeasca si/sau sa reactualizeze planurile urbanistice generale si planurile urbanistice zonale, conform prevederilor legale. Aceste Planurile urbanistice generale si planurile urbanistice zonale, trebuiau avizate in mod obligatoriu de Ministerul Turismului inainte de dezbaterea si de aprobarea lor de catre consiliile locale, lucru care nu s-a intamplat la Constanta.Cu alte cuvinte delimitarea zonei costiere pentru statiunea Mamaia apartine in exclusivitate administratiei locale, si nu Agentiei de Mediu. In Constanta, zona costiera s-ar putea intinde din zona cartierului Faleza Sud si pana la intrarea in orasul Navodari.