Curtea Internationala de Justitie, garantia unei solutii corecte

Desi poate parea un conflict diplomatic de proportii cu un vecin incomod, recurgerea de catre Romania la jurisdictia Curtii Internationale de Justitie prezinta avantajul garantarii pronuntarii unei solutii echitabile si aflate in deplina concordanta cu normele dreptului international.Curtea Internationala de Justitie, principalul organ judiciar al Natiunilor Unite, are o expertiza deosebita in ceea ce priveste delimitarea spatiilor maritime. Pentru a nu exista nici un fel de contestare ulterioara, Romania a preferat aceasta solutie legala aflata la dispozitia sa. Competenta membrilor Curtii, integritatea lor dincolo de orice indoiala, precum si expertiza deosebita a CIJ in solutionarea unor astfel de litigii constituie veritabile garantii pentru statul roman. Mai mult, sesizarea institutiei internationale creeaza perspectiva rezolvarii problematicii delimitarii platoului continental si zonelor economice ale Romaniei si Ucrainei in Marea Neagra intr-un interval de timp rezonabil. Practica spune ca media duratei de timp aferente solutionarii cazurilor de catre CIJ este de patru ani. Printr-un ordin din data de 19 noiembrie 2004, Curtea Internationala de Justitie a fixat termenul de 19 august 2005 ca data pana la care putea fi depus Memoriul partii romane, respectiv termenul de 19 mai 2006 pentru depunerea Contra-memoriului partii ucrainene. La data de 15 august 2005, agentul partii romane pentru procedurile in fata Curtii Internationale de Justitie in cazul Delimitarea maritima in Marea Neagra (Romania v. Ucraina), Bogdan Aurescu, a depus la Haga, la Grefa Curtii, Memoriul Romaniei, cuprinzand fundamentarea pozitiei partii romane. Documentul este insotit de anexe incluzand documente si harti ce constituie elementele de proba pe care se fundamenteaza argumentatia partii romane.Dar Kiev-ul a contraatacat. La data de 16 mai 2006 a fost depus, la Grefa CIJ, Contra-memoriul partii ucrainene, in continuarea procedurilor scrise in fata acestei instante.In urma examinarii acestui document, partea romana a decis, in conformitate cu Regulile de procedura ale CIJ, sa treaca la elaborarea unei Replici, care va avea rolul de a exprima reactia fata de elementele de sustinere din Contra-memoriu si de a le contra-argumenta, partea ucraineana urmand sa depuna, la randul sau, la Grefa Curtii, o Duplica.Noi termene, alte negocieriPrintr-un Ordin al instantei de la Haga, din data de 3 iulie 2006, au fost fixate si termenele pentru depunerea Replicii partii romane (22 decembrie 2006), respectiv a Duplicii partii ucrainene (15 iunie 2007). Replica partii romane a fost deja depusa. Ulterior inaintarii acestor documente, prin care se va finaliza faza scrisa a procesului, se va declansa faza orala (continand pledoariile partilor), in finalul acestei etape urmand sa fie pronuntata decizia Curtii, care va avea un caracter definitiv, obligatoriu si executoriu.Dar pentru ca schimbarile politice din ambele tari au permis reluarea dialogului, in martie 2005, s-a decis la Kiev reinceperea discutiilor bilaterale romano-ucrainene referitoare la delimitarea spatiilor maritime, in paralel cu desfasurarea procedurilor in fata Curtii Internationale de Justitie si fara ca acestea sa fie afectate in vreun fel. Drept urmare, trei noi reuniuni la nivel de experti au avut loc la Kiev (14 - 15 aprilie 2005 si 31 octombrie - 1 noiembrie 2005) si Constanta (2 - 3 iunie 2005).Delegatiile romana si ucraineana, participante la negocieri, si-au reafirmat increderea in capacitatea Curtii Internationale de Justitie de a rezolva problema delimitarii spatiilor maritime ale celor doua state in Marea Neagra, intr-un mod echitabil si impartial, si au reiterat pozitia conform careia discutiile bilaterale nu trebuie sa prejudicieze in nici un fel desfasurarea procedurilor in fata institutiei internationale.