Comerciantii vor fi obligati sa accepte cardul ca modalitate de plata

Incepand cu luna iulie, putem plati cu plastic

Ministerul Finantelor Publice a propus un nivel minim de un miliard de lei pentru cifra de afaceri realizata in anul 2002 de catre firmele din domeniul comertului care vor avea obligatia, incepand cu 1 iulie a acestui an, sa accepte si cardurile ca instrument de plata * Pentru a obtine un card trebuie indeplinite mai multe conditii

Cardurile, ca si instrumente de plata, au inceput sa devina, pas cu pas, o realitate tot mai evidenta pentru viata de zi cu zi, chiar si in Constanta. A ajuns un fapt obisnuit si nu ne mai mira cand cineva scoate din portofel o cartela magnetica in loc de bani. Insa sunt multi romani care nici nu concep aceasta modalitate de a face cumparaturi. Pe de o parte, nu exisa inca o educatie a populatiei pentru folosirea cardurilor ca instrumente de plata. Majoritatea romanilor isi folosesc cardurile de doua ori pe luna pentru a-si lua salariul. Aceasta mentalitate este "sprijinita" indirect si de comercianti. Reteaua de acceptare a cardurilor este de aproximativ 6.900 de comercianti, potrivit site-ului no-cash, motiv pentru care cumparatorii sunt obligati in multe magazine sa plateasca cu bani gheata.Pentru a obtine un card trebuie indeplinite mai multe conditii. Tot ce aveti de facut este fie sa contactati administratorul dumneavoastra de cont, fie sa cereti informatii de la functionarii de la o banca aleasa. Cand primiti cardul, trebuie sa il semnati imediat pe verso, pe banda destinata semnaturii autorizate, in fata administratorului de cont. Impreuna cu cardul veti primi un plic sigilat care contine PIN-ul. Va trebui sa memorati acest numar, din patru cifre, care constituie codul dumneavoastra secret de acces la toate terminalele electronice.

Modalitati de folosire

Cardul poate fi utilizat in locuri si moduri extrem de diferite: la ghiseele bancii, pentru retrageri de numerar, prin prezentarea cardului si a buletinului de identitate sau pasaportului, la comercianti (magazine, restaurante, hoteluri, agentii de voiaj etc.), la ATM-uri, pentru retrageri de numerar in valuta tarii respective pe baza identificarii prin codul PIN. Cand introduceti cardul in ATM puteti alege limba de consultare dorita. ATM-ul va remite suma ceruta, cardul si, de cele mai multe ori, chitanta (documentul de confirmare a tranzactiei). Puteti rezerva o camera de hotel foarte usor folosind cardul. Cand ajungeti la hotel, la inregistrare, o suma aproximativa va fi rezervata pe cont. La plecare veti semna chitanta rezultata din imprinter sau din terminalul POS. Puteti comanda bunuri sau servicii prin telefon folosind numarul de card. Nu divulgati niciodata, nimanui, codul PIN. Este suficient sa mentionati numarul de card si data expirarii cardului pentru a face cumparaturi. Puteti comanda bunuri prin posta informand comerciantul despre numarul de card si data expirarii. Daca doriti sa dati un telefon cu cardul, este posibil de la telefoanele care ofera aceasta facilitate.

Obligatiile de a acceptare a cardurilor

Ministerul Finantelor Publice a propus un nivel minim de un miliard de lei pentru cifra de afaceri realizata in anul 2002 de catre firmele din domeniul comertului care vor avea obligatia, incepand cu 1 iulie a acestui an, sa accepte si cardurile ca instrument de plata. Obligatia firmelor din comert de a accepta cardurile ca instrument de plata este prevazuta in Ordonanta de Urgenta nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plata, insa nivelul cifrei de afaceri urma a fi stabilit prin hotarare de guvern. Sedinta de lucru a colectivului tehnic prin care s-a elaborat proiectul de hotarare de guvern pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a OUG nr. 193/2002 a avut drept participanti reprezentanti ai MFP, bancilor, ai autoritatilor publice locale, Ministerului pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii si Cooperatie. Intalnirea a avut ca scop analizarea si discutarea unor modele de circuite pentru efectuarea platilor cu carduri catre bugetele locale si catre bugetul de stat, prin intermediul terminalelor pentru transferul electronic de fonduri de la punctele de vanzare sau, dupa caz, de incasare (POS-uri). Potrivit OUG nr. 193/2002, agentii economici furnizori de servicii de utilitate publica, institutiile publice care incaseaza impozite, taxe, amenzi, dobanzi, penalitati au obligatia de a accepta si cardurile ca instrument de plata. In afara de POS-uri, persoanele fizice pot achita cu carduri serviciile de utilitate publica si obligatiile de plata fata de comercianti si prin ghiseele automate de banca (ATM-uri) sau prin intermediul instrumentelor de plata cu acces la distanta, cum ar fi aplicatiile de tip Internet-banking si home-banking. Dezbaterile pe marginea acestui proiect de H.G. continua, urmand ca, pe baza propunerilor ce vor fi inaintate de catre specialistii bancilor si ai autoritatilor publice locale, sa se redacteze o forma finala ce va fi supusa spre aprobare Guvernului Romaniei.

Tranzactii de miliarde, in crestere

In ianuarie 2003, pe piata romaneasca se inregistrau 16 emitenti de carduri: ABN AMRO Bank, Alpha Bank, Banca Comerciala Romana, Banca Romaneasca, Banca Tiriac, Banc Post, BRD-Groupe Soci=E9t=E9 G=E9n=E9rale, Banca Transilvania, Citibank, Commercial Bank of Greece, HVB Austria, ING Bank Romania, Piraeus Bank, Raiffeisen Bank, Romanian International Bank si Volksbank. Aceste banci au pus in circulatie peste 80 de tipuri diferite de carduri, dupa cum urmeaza: 48 emise sub licenta VISA, 28 sub EUROCARD/MASTERCARD si sase sub AMERICAN EXPRESS. Cu exceptia cardurilor BRD Visa Clasic (lei), BCR Eurocard/Mastercard (lei), Banc Post Visa Electron - Briliant (lei si USD) si RIB Eurocard/Mastercard (lei si USD), toate celelalte carduri puse in circulatie sunt de debit, marea majoritate oferind facilitatea de overdraft/descoperit de cont, intrucat sunt carduri pentru plata salariilor in cont. Statisticile bancilor arata ca gradul de utilizare a cardurilor este intr-o proportie de peste 95 la suta numai la ATM-uri pentru eliberarea de numerar. La inceputul anului acesta se inregistra in circulatie un numar de peste 3,2 milioane de carduri valide, carora le corespunde o valoare anuala a tranzactiilor de peste doua miliarde USD. Cum 80 la suta din carduri sunt de salarii, iar in Romania sunt 4,5 milioane de salariati, se poate spune ca si in Romania cardul a devenit un fenomen de masa. Cu toate acestea, la opt ani de la emiterea primului card, cultura cash-ului este inca foarte inradacinata la romani, cumparaturile prin carduri la comercianti detinand o pondere de maximum 5 la suta din valoarea tranzactiilor.

Situatia in ceea ce ne priveste pe noi

In ceea ce priveste orasul Constanta, reprezentarea la nivelul bancilor care emit carduri continua sa se inmulteasca. In afara de bancile cu traditie care ofera astfel de servicii clientilor lor, si noile venite se pregatesc sa il includa in portofoliul de oferte. Printre acestea - cel putin la nivel declarativ - inca patru banci vor intra pe aceasta piata. Noile intrate vor fi Romexterra si Carpatica, ce vor emite carduri la inceputul acestui an, in timp ce UniCredit Romania si Finansbank vor lansa primele lor carduri in circulatie in mai si, respectiv, iulie 2003. Primele trei amintite mai sus vor emite carduri sub sigla Mastercard. In plus, si alte banci care emit deja carduri au anuntat ca vor face investitii pentru a-si imbunatati oferta. Ca si cifre, in luna decembrie 2002 in orasul Constanta erau inregistrate 125.414 carduri emise, dintre care peste 124.000 de carduri au fost emise in lei.