Performanţă românească de 40 de milioane de euro 1.600 de tone livrate pe oră în noul terminal Minmetal (galerie foto)

Una dintre investiţiile majore din ultimii ani în Portul Constanţa este reprezentată de noul terminal de cereale din danele 45-46, proiect realizat integral de către operatorul portuar Minmetal SA. Construit în nici doi ani de o echipă de profesionişti români în colaborare cu specialişti germani, în baza cerinţelor identificate în piaţă, terminalul se dovedeşte a fi unul dintre cele mai performante proiecte de acest tip, fiind lider în regiunea Mării Negre, potrivit managerului de proiect, Teodor Bolocan, directorul general al companiei Minmetal.

În condiţiile în care este vorba despre o investiţie de circa 40 de milioane de euro realizată într-un timp aproape record pentru România, am solicitat un interviu directorului general al societăţii beneficiare.

Am înţeles că una dintre investiţiile din Portul Constanţa din anul 2010 este acest terminal de cereale, construit în danele 45-46. Cât timp a durat execuţia proiectului şi cum s-a format ideea acestui proiect, de la ce a pornit? Ce a determinat compania Minmetal să investească în acest proiect?

Proiectul a început în anul 2009 şi este finalizat în august 2011, nu mai este un proiect în execuţie. Urmează să fie dat în folosinţă, de altfel, o parte din el s-a dat deja în folosinţă. Se va da în folosinţă totală după efectuarea testelor de casă. Ideea s-a născut, aşa cum e normal, datorită cerinţelor din piaţă. Ca în orice altă activitate comercială de prestări servicii: am depistat cerere pentru asemenea servicii şi am venit în întâmpinarea acestei cereri prin această ofertă. Ca orice investiţie, a avut parte de „un început" corect şi firesc, care a constat în întocmirea unui studiu de fezabilitate, iar datele colectate la vremea respectivă indicau oportunitatea acestei investiţii.

Puteţi să ne spuneţi câteva lucruri despre acest terminal? Ce are el diferit faţă de alte terminale? Cum anume deserveşte piaţa?

Există în Portul Constanţa şi alte terminale de cereale. Nu suntem cei care au inventat acest tip de activitate în Portul Constanţa, suntem cu siguranţă însă cei care o perfecţionează şi pentru asta suntem foarte mândri. Putem oferi clienţilor acestui terminal cea mai mare şi cea mai complexă, versatilă capacitate de stocare existentă în Portul Constanţa şi, ca o paranteză fie spus, în toată regiunea Mării Negre, acesta fiind un terminal maritim de export cereale. Ca să răspund concret întrebării dumneavoastră, plusul nostru faţă de competiţie îl reprezintă calitatea serviciilor, prin diminuarea timpilor de aşteptare la transbordul mărfii, prin oferirea spaţiilor adecvate de stocare, atât ca volum, cât şi ca parametri funcţionali: aerare, răcire, segregare corpuri străine etc., dar şi rapiditatea efectuării operaţiunilor de livrare şi recepţie a mărfii. Ratele pe care noi le atingem nu sunt atinse de niciun alt operator din Portul Constanţa. Exact, vă pot spune că putem livra 1.600 de tone de marfă pe oră la nave tip Panamax şi putem recepţiona în vederea stocării sau chiar a transbordului direct marfă cu rata de 1.600 de tone pe oră, acest lucru fiind permis datorită întregii dotări tehnologice şi logistice proiectate.

Spuneaţi că în toată regiunea Mării Negre nu ar mai exista o asemenea capacitate de stocare, complexă şi versatilă?

Nu. Am spus că suntem cei mai buni din regiunea Mării Negre, oferim ratele cele mai mari de operare şi capacitate de stocare cumulată într-un singur terminal.

Dintre toate ţările riverane Mării Negre?

Da.

Care este sursa de inspiraţie pentru acest terminal? Mai există în porturile din Europa vreun terminal similar, astfel încât să fi constituit sursa de inspiraţie pentru acest terminal?

Echipamentele pe care le folosim nu sunt unicat nici în Europa şi cu atât mai mult în lume. Totuşi, proiectul, aşa cum este el, ambiţios proiectat şi realizat (şi se vede că a fost realizat, pentru că funcţionează în acest moment), a fost gândit astfel încât să satisfacă cerinţele de pe piaţă ţinând cont de cerinţele deja existente: amplasamentul terminalului, adâncimile care să permită operarea navelor la dană, a căilor de acces terestre... Au fost o sumă de factori care au dus la acest proiect. Este un proiect gândit din fază incipientă de către angajaţii Minmetal cu ajutorul - bineînţeles, un aport de altfel benefic - consultanţilor tehnici cu experienţă în domeniu.

Deci s-a născut aici, în Portul Constanţa, pe baza realităţilor de zi cu zi întâlnite şi trăite?

Exact. Ştiam ce vrem să facem, ce ne-am propus, şi asta am şi realizat.

Am înţeles că investiţia s-a ridicat undeva la peste 13 milioane de lei.

La vremea respectivă, acele 13 milioane de lei nu reprezentau decât o proiecţie a cheltuielilor realizate prin edificarea construcţiilor civile şi industriale. La ora aceasta, terminalul de cereale are o valoare ce se apropie de 40 de milioane de euro, însumând lucrări de construcţii, montaj, echipamente şi dotări specifice.

Este o investiţie proprie a Minmetal? Care au fost sursele de finanţare?

Finanţarea a fost făcută din surse proprii Minmetal în totalitate, sută la sută, deci private. Nu vorbim de niciun cent alocat de către stat sau de către agenţii sub nicio formă - rambursabilă sau nerambursabilă.

Puteţi „traduce" terminalul în locuri de muncă? Eventual, câte locuri de muncă a creat acest proiect?

Dacă am creat locuri de muncă? Aici ar trebui să fac o paranteză: această activitate s-a născut - pentru că nu este o activitate să-i spunem tradiţională, specifică societăţii Minmetal. Anterior anului 2009, pe danele 45-46, societatea opera produse laminate şi s-a reprofilat pe acest tip de activitate.

Deci sunt noi locuri de muncă create?

În totalitate, personalul ce asigură funcţionarea terminalului este personal calificat, o parte din acesta într-adevăr provenind din fosta Secţie de Laminate a societăţii Minmetal prin reconversie profesională, acolo unde a fost cazul. Ca un singur exemplu, docherii au fost transformaţi în mecanizatori portuari, prin reconversie profesională.

Spuneaţi că la acest moment terminalul este dat în funcţiune?

Se fac testele de casă.

Cât timp a durat derularea proiectului?

A început în luna octombrie 2009 şi a durat cam 20 - 22 de luni, dacă ţinem cont şi de efectuarea testelor, aş spune că 22 de luni.

Deci 22 de luni, o investiţie totală de circa 40 de milioane de euro?

Este un record, zic eu, chiar şi pentru lumea civilizată, dacă facem referire la ţări care ştiu să folosească riguros resursele, adică forţă de muncă şi resurse financiare.

Va exista o inaugurare oficială?

Nu, nu va fi o inaugurare sau vreo ceremonie de acest tip. Deocamdată ne concentrăm pe alt subiect. Deocamdată ne propunem să-l dăm în folosinţă şi să-l exploatăm corect, astfel încât să demonstrăm eficienţa investiţiei.

Credeţi că va fi dat în funcţiune totală înainte de sfârşitul anului?

Da. Dacă ţin cont de gradul de finalizare a tuturor lucrărilor şi a performanţei testelor, estimăm că în maxim o lună de zile putem vorbi de o punere în funcţiune finală efectuată cu succes. Vă mai pot spune că proiectul a fost realizat cu sprijinul unei echipe de specialişti români - proiectanţi, constructori -, pe care, cu mândrie, eu, personal, ca manager de proiect, îi consider între pilonii importanţi ai acestui proiect, căci au arătat că într-adevăr proiectele româneşti sunt de succes. Şi, bineînţeles, cu sprijinul companiilor de profil producătoare de echipamente şi utilaje din străinătate, şi aici fac referire la firme din Germania, Olanda, ce garantează proprietarilor acestei investiţii calitatea şi fiabilitatea produsului final - acest terminal de cereale ultramodern.