Prefectul Constantei este reclamant in 20 de dosare de contencios

Gheorghe Martin cheltuieste banii statului prin tribunale

Majoritatea cererilor de chemare in judecata sunt constituite in baza Legii contenciosului administrativ si a administratiei publice * Numai anul trecut, prefectul a inaintat cereri de judecata instantei de contencios intr-un numar destul de mare, fiind inscrise in opise peste 75 de dosare, avand ca parati fie consilii locale, fie primarii din judetul nostru

In fiecare zi in care are loc o sedinta de contencios administrativ la Tribunalul Comercial Constanta, este imposibil ca pe listele afisate cu cauzele care se judeca in acea zi sa nu apara cel putin o data si prefectul nostru ca reclamant. In primele trei zile ale saptamanii, oricine se poate delecta cu cel putin o cauza in care sunt implicate Prefectura Constanta si vreunul din consiliile locale din judet. In cadrul aceleiasi sedinte, un consiliu local este chemat si de doua ori in fata instantei, pentru ca prefectul a atacat fie hotararile de consiliu local, fie deciziile acestuia. Nu mai departe alaltaieri, Consiliul Local Eforie a reprezentat parte parata in doua dosare, unul constituit in urma unei cereri in baza Legii 215/2001, iar celalalt in baza altei legi, respectiv Legea 29/1990. Majoritatea paratilor provin de la consiliile locale din Navodari, Eforie, Ciocarlia, Techirghiol, Cernavoda si Independenta.Pentru a putea intelege mai usor cererile formulate de Prefectura Constanta impotriva acestor consilii am facut o incursiune in legislatia mentionata, in sprijinul acuzelor aduse de catre reprezentanta Guvernului in teritoriu.

Curs de legislatie

Legea 215/2001, respectiv Legea administratiei publice, reglementeaza regimul general al autonomiei locale, precum si organizarea si functionarea autoritatilor administratiei publice locale. Potrivit prevederilor legale, autoritatile administratiei publice prin care se realizeaza autonomia locala in comune si orase sunt consiliile locale, ca autoritati deliberative. Consiliile locale si primarii functioneaza ca autoritati ale administratiei publice locale si rezolva treburile publice din comune si orase, in conditiile legii. In scopul asigurarii autonomiei locale, autoritatile administratiei publice locale au dreptul sa instituie si sa perceapa impozite si taxe locale, sa elaboreze si sa aprobe bugetele de venituri si cheltuieli ale comunelor, oraselor si judetelor, in conditiile legii. La randul lor, acestea sunt subordonate prefectului, care este reprezentantul Guvernului pe plan local si care, potrivit aceleiasi legi, poate ataca, in total sau in parte, in fata instantei de contencios administrativ, hotararile adoptate de consiliul local sau de consiliul judetean, precum si dispozitiile emise de primar sau de presedintele consiliului judetean, in cazul in care considera aceste acte sau prevederi din ele ca fiind ilegale. Actul sau prevederile acestuia care au fost atacate sunt suspendate de drept. Prefectul raspunde, in conditiile legii, administrativ, civil sau penal, dupa caz, la cererea autoritatilor administratiei publice locale sau judetene ale caror acte au fost atacate, in cazul in care instanta de contencios administrativ hotaraste ca actul administrativ a fost atacat in mod abuziv. Tot aceasta lege reglementeaza modalitatile in care trebuie organizate sedintele de consiliu, drepturile si obligatiile primarilor, consilierilor si ale prefectului, pe langa multe alte prevederi privind desfasurarea activitatii autoritatilor administratiei publice. Un alt act normativ des stipulat in cererile adresate instantei locale este Legea 29/1990 - Legea contenciosului administrativ - care prevede ca orice persoana fizica sau juridica, daca se considera vatamata in drepturile sale, recunoscute de lege, printr-un act administrativ sau prin refuzul nejustificat al unei autoritati administrative de a-i rezolva cererea referitoare la un drept recunoscut de lege, se poate adresa instantei judecatoresti competente, pentru anularea actului, recunoasterea dreptului pretins si repararea pagubei ce i-a fost cauzata. Se considera refuz nejustificat de rezolvare a cererii referitoare la un drept recunoscut de lege si faptul de a nu se raspunde petitionarului in termen de 30 de zile de la inregistrarea cererii respective, daca prin lege nu se prevede un alt termen.

refectura se judeca, se judeca...

Nimeni nu poate afirma ca juristii Prefecturii Constanta isi iau banii de pomana. Pentru a sustine aceste afirmatii am facut o mica ancheta privind activitatea desfasurata de personalul juridic din cadrul Prefecturii Constanta, referindu-ne strict la numarul dosarelor de contencios administrativ inregistrate in opisele Tribunalului Constanta. Ancheta s-a finalizat repede datorita rigurozitatii sistemului juridic local, bine pus la punct si foarte organizat in ceea ce priveste inregistrarile facute privind litigiile in stare de judecata sau solutionate. Prin urmare, am aflat ca, numai anul trecut, prefectul a inaintat cereri de judecata instantei de contencios intr-un numar destul de mare, fiind inscrise in opise peste 75 de dosare, avand ca parati fie consilii locale, fie primarii din judetul nostru. In acest an, pana la aceasta data, au fost inaintate cereri de judecata in numar de 20, dintre care sapte in baza Legii 215/2001, sase in baza Legii contenciosului administrativ, patru privind anularea unor hotarari, iar restul in baza altor acte normative. Parte dintre motivele invocate in acuzarea sa sunt puerile, fie ca este vorba de sedinte de consiliu considerate nelegal constituite, care la randul lor pot atrage anularea unor hotarari, fie ca este vorba de obligatiile acestora de a transmite in termen de 30 zile deciziile sau hotararile luate catre prefectul judetului Constanta. Si daca acestea nu se conformeaza acestui tip de obligatie, are loc un fenomen destul de ciudat si reclamat, in general, de practicantii dreptului: in aceeasi zi in care prefectul inregistreaza ca document de iesire notificarea catre consiliul local respectiv, juristul reprezentantei Guvernului in teritoriu inainteaza o cerere instantei de judecata, prin care cheama in fata acesteia autoritatea administratiei publice locale. Dat fiind numarul dosarelor inregistrate de la inceputul anului 2004, de 20 in numai doua luni, am putea, oare, sa apreciem cate se vor totaliza la sfarsitul anului? Sau cati bani se vor scoate din buzunarele contribuabililor pentru a putea sustine financiar "necazurile" Prefecturii Judetului Constanta?