Sfecla de zahar va ajunge planta de ierbar

Anul trecut au fost cultivate numai ceva mai mult de o suta de hectare # Lipsa interesului pentru aceasta cultura este data si de desfiintarea fabricii de zahar de la Navodari, singura de profil din zona

De foarte multi ani, in Dobrogea agricultorii au renuntat sa mai cultive sfecla de zahar, pentru ca in judetul nostru nu exista nici o fabrica de zahar, iar cei care se incumetau sa investeasca in aceasta cultura agricola trebuiau sa caute in alte judete cumparatori. Cu toate acestea, anul trecut, cativa producatori agricoli si-au luat inima in dinti si au hotarat sa incerce sa readuca sfecla de zahar printre productiile agricole constantene. Astfel, din arhivele Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Constanta reiese ca in anul 2003 a fost cultivata o suprafata de 112 hectare cu sfecla de zahar, de pe care s-au obtinut peste trei mii de tone. Productia a fost multumitoare, dar adevaratele probleme au inceput in momentul in care producatorii au dorit sa livreze marfa unor firme specializate in procesarea sfeclei de zahar. Pentru ca, asa cum am mai spus, in judetul nostru nu exista asemenea fabrici, cultivatorii au fost nevoiti sa mearga pana in judetele Buzau sau Neamt ca sa nu piarda munca de o vara. Cam acestea ar fi motivele pentru care in acest an nu a fost depusa nici o propunere pentru cultivarea sfeclei de zahar si, chiar daca este inca devreme, este foarte posibil ca sa nu se cultive aceasta planta agricola pe terenurile agricole constantene.

Evolutia culturilor agricole in ultimii patru ani

Este cunoscut foarte bine faptul ca judetul nostru a fost grav afectat de seceta in ultimii patru ani, ceea ce a dus, implicit, la o scadere transanta a productiilor agricole. Graul, porumbul, orzul, secara si floarea-soarelui sunt culturi agricole traditionale, iar producatorii agricoli care au cultivat aceste plante in ultimii patru ani au vazut cum banii investiti, ca sa nu mai vorbim de munca, s-au dus pe apa sambetei din cauza secetei. Evolutia culturilor agricole din anul 2000 pana in 2003 arata cum, desi suprafetele cultivate au ramas aproape aceleasi, cele recoltate au scazut de la an la an. Daca in 2002 productia recoltata de grau si secara de pe o suprafata de 150 de mii de hectare a fost de aproape 400 de mii de tone, in 2001, cu toate ca s-a insamantat o suprafata mai mare cu peste 20 de hectare, s-au treierat 327 de mii de tone. In anii urmatori au inceput sa se reduca suprafetele recoltate, ajungand, in 2002, la 141 de mii de hectare de grau si secara, productia fiind de 260 de mii de tone. Insa cea mai dramatica situatie s-a inregistrat anul trecut, cand a fost depasit recordul negativ la productia de grau si secara si la suprafata recoltata. Astfel, de pe 141 de mii de hectare cultivate au rezultat o suprafata recoltata de doar zece mii de hectare si o productie de nici sase mii de tone. In ceea ce priveste celelalte culturi agricole de orz, porumb sau floarea-soarelui, acestea se incadreaza in aceeasi categorie cu graul si secara. De exemplu, in anul 2000 s-au recoltat de pe 86 de mii de hectare aproape 140 de mii de tone de porumb, in 2001, de pe o suprafata recoltata de 45 de mii de hectare au rezultat 46 de mii de tone, in timp ce anul 2002 a adus o oarecare crestere a recoltei de porumb, pentru ca de pe 88 de mii de hectare a reiesit o productie de 177 de tone. Bineinteles ca tot anul trecut a fost inregistrata cea mai mica productie de porumb: de pe 122 de hectare recoltate a rezultat o cantitate de 32 de mii de tone. La productia de orz se observa o oscilatie destul de mare a suprafetelor care au fost recoltate, insa mai putin a productiei propriu-zise, cu exceptia anului trecut. In general, din 2000 pana in 2002 s-au recoltat in jur 44 de mii de tone de orz de pe suprafete care au variat intre 44 de mii de hectare si 23 de mii de hectare. Anul trecut, productia de orz nu a depasit 110 tone, suprafata fiind de 170 de hectare. Cultura de floarea-soarelui a fost, in 2003, singura care a adus producatorilor agricoli un oarecare profit, avand in vedere ca de pe o suprafata recoltata de 150 de mii de hectare a fost inregistrata o productie de aproximativ 160 de mii de tone. Producatorii agricoli care au avut inspiratia sa cultive floarea-soarelui in 2003 ar trebui sa se declare multumiti de productia obtinuta, pentru ca, in 2000, si suprafata recoltata, si productia au fost mai mici (102 mii de hectare - 104 mii de tone), iar in 2001 suprafata recoltata a fost de 88 mii de hectare, cu o productie de 41 de mii de tone. Aceste date demonstreaza cat de mult a avut de suferit agricultura dobrogeana in ultimii ani din cauza secetei si care au fost etapele pe care le-a traversat acest domeniu pana a ajuns la actuala situatie, care nu este tocmai roz.