Banias şi Teşe. Regina vămilor şi peţitorii protejaţi

Regina vămilor, râvnită de toată lumea. Nu, nu este vorba despre Blaga, Banias sau alţi politicieni care, vrând-nevrând, au îmbrăcat rând pe rând „rochia" metaforică a regalităţii în anchetele Direcţiei Naţionale Anticorupţie menite să decapiteze corupţia din sistemul vamal din România. După râuri de cerneală care au curs, aducând avalanşe de speculaţii cu privire la cine se ascunde în spatele sistemului paralegal de vămuire a mărfurilor, adevărul - dacă există unul - pare să se contureze încet, dar sigur. Şi tot de la Constanţa: regina vămilor e Vama Agigea.

Altfel, de ce s-ar (z)bate toată lumea pentru Vama Agigea? De ce s-ar agita foştii şefi să se întoarcă la Agigea, de ce ar risca să pară că ţin cu dinţii de un post unde este clar că nu mai sunt doriţi şi, mai ales, de ce şi-ar da în judecată superiorii de la Bucureşti, punându-se astfel rău cu şefii (şi, posibil, partenerii de afaceri)? În urmă cu două zile, o declaraţie pe care senatorul Banias ar fi făcut-o într-o conversaţie cu soţia sa a părut să treacă neobservată, însă a pus degetul pe rană: mai mult sau mai puţin inocent, politicianul constănţean a exprimat o mirare care se află pe buzele tuturor celor pe care îi priveşte ancheta Portul a DNA. De ce nu e „Teşe" (identificat în persoana lui Iulian Teşeleanu, şef „reşef" al Vămii Agigea) în dosar? Întrebare al cărei răspuns ridică la rândul lui alte şi alte întrebări: de ce nu mai răspunde acelaşi Teşe la telefon? Unde se ascunde vorbăreţul de altă dată, care se bătea cu cărămida în piept la instanţă, în dosarul privind megatraficul de cocaină din Portul Agigea? Unde este comunicativul Teşe, unde a dispărut de când a izbucnit în presă scandalul Portul? Întrebări fără răspuns. Însă revenind la regina vămilor, Vama Agigea, nu este de trecut cu vederea nici faptul că alţi „prinţişori" o curtează acum: doi peţitori, şef şi adjunct, au fost desemnaţi recent pentru Biroul Vamal Constanţa Sud Agigea. Fireşte, teoretic, numirea este doar până se clarifică situaţia actualilor şefi, puşi sub acuzare în dosarul Portul. Însă poate nu este de trecut cu vedere că cei doi care au fost puşi şefi la Agigea par şi ei a avea un trecut comun cu actualii acuzaţi din ancheta Portul. Bineînţeles, este practic imposibil să nu ai un trecut comun cu un coleg de serviciu, nu? Dar poate ar fi interesant de aflat modul în care la „comanda" Vămii Agigea au ajuns oameni despre care se spune ba că sunt locotenenţii din linia a doua ai unuia dintre suspecţi, ba că ar fi protejaţii altora. În mod absolut natural, totul ar putea fi nimic mai mult decât o simplă coincidenţă. O născocire. Ideea de regină a vămilor ar putea fi doar o metaforă pentru o scriere „incitantă" în presă. Anchetele DNA ar putea fi doar manevre politice. Iar vameşii ar fi simpli funcţionari publici, care nu câştigă un ban în plus peste salariul stabilit prin lege. Plauzibil, nu?