Bomba zilei

In loc sa se uite la desene animate sau la foarte popularele telenovele pentru copii si adolescenti sau, in cel mai fericit caz, sa puna mana si sa citeasca o carte, juniorii tarisoarei noastre au un nou hobby: alarmele cu bomba.

Devenite aproape o "placere" cotidiana, bombitele plasate in diverse locuri sau institutii ale Constantei fac parca parte din peisaj. Linistea unei zile normale parca nu mai este la fel de placuta daca nu avem parte de o mica alarma. "Cum?!?! Azi nu avem bomba?", o sa ajungem sa ne miram intr-o zi fara amenintari. Ciudat sau poate ca nu, majoritatea amenintarilor, alarmelor si telefoanelor anonime sunt date de copii. Ultimul caz despre care am citit... o fetita de sase ani. Acum incep si eu cu formularea care ma enerva ingrozitor in anii copilariei, insa "pe vremea mea..." copiii de sase ani nici nu cred ca stiau ce este aia o bomba. Bineinteles, pe vremea aia, mijloacele de informare si de comunicare nu erau atat de dezvoltate si de impamantenite ca acum, insa, totusi, parca noi eram putin mai normali. Pe langa faptul ca acum, la sase ani, fetita este considerata o adevarata domnisoara si este cadorisita de mami cu pantofiori cu toc cui si cu machiaje de ultima generatie, pentru a fi in trend, ea se si vede aproape un om mare. Sau cum este cazul baietelului care, de la cele mai mici varste are ca jucarii preferate tancul, pusca si pistolul? Sau eroii din benzile desenate, care devin cei mai buni prieteni, dar si idoli. Ca sa nu mai spun de cutiile de bomboane in forma de bombite, care se pot gasi la orice magazin din colt de strada si care sunt achizitionate fara niciun fel de remuscare, ba chiar din contra, cu mult amuzament de catre parinti. Probabil ca ritmul de dezvoltare a copiilor de acum este mai rapid decat in alte vremuri, numai ca, m-a frapat declaratia unui micut care, fiind un mic "terorist" anuntator de bombe, si-a justificat gestul explicand ca asa a vazut el la televizor. Pai... ce sa faca saracutii copii, daca toate filmele si cartile care le sunt destinate abunda de acte de violenta? Si mai e si faptul ca parintii nu stiu deloc sa selecteze informatia la care au acces micutii lor, iar acestia sunt acaparati de toate stirile macabre de la TV. Si asa, am ajuns ca niste copilasi sa puna pe drumuri politie, pompieri, jandarmi si pe toti cei care sunt nevoiti sa se agite in caz de alarma cu bomba. Insa, surprinzator este faptul ca exista si multe cazuri in care autorii raman anonimi, fara a putea fi prinsi de cei care ar trebui sa asigure siguranta populatiei. Si acum stau si-mi imaginez cum copilasii sunt organizati intr-o grupare mafiota menita sa puna pe jar politia autohtona. Ilara varianta, nu-i asa? Insa realitatea face sa ne fuga zambetul de pe buze. Adevarul este ca, nenumaratele alarme cu bombe din ultimul timp ar trebui sa fie un semnal de alarma. Sa ne gandim la faptul ca niste copii pusi pe sotii baga in sperieti un intreg oras. Tot ei, micii teroristi, pun pe jar si fortele de ordine. Si, ca si cum nu ar fi de ajuns, nici nu sunt prinsi, de parca s-ar camufla si s-ar ascunde ca niste adevarati profesionisti. Este oare vina lor, ca si-au insusit o parte dintre activitatile eroilor preferati, sau a autoritatilor, ca nu au ac de cojocul lor sau al parintilor?

Scris de: {autor}Corina SAMOILA{/autor}