Bunele obiceiuri se pastreaza

De cativa ani de zile, turistii care vin sa ia tot soarele de pe litoral au scapat de un stres ce le dadea batai de cap pe tot parcursul concediului la mare: vanzatorii ambulanti. Ei bine, poti sa stai cu burta la soare fara riscul de a mai fi agresat de persoane bronzate mai mult de la mama-natura decat de ultraviolete care, sub fel de fel de pretexte, se plimbau printre cearsafuri pentru a supune atentiei oferta care, practic, nu avea limite: de la articole de imbracaminte pana la porumb fiert si namol... terapeutic. Ei bine, lucrurile sunt departe de a se fi lamurit pe deplin in ceea ce priveste eradicarea fenomenului. De la un cap la altul, partea estica a judetului Constanta este formata din plajele de la Marea Neagra. Este adevarat ca masurile privind limitarea activitatii vanzatorilor ambulanti s-au luat numai pe plajele aglomerate ale statiunilor unde se mai intampla sa poposeasca si turisti straini. Or, proliferarea comertului neorganizat ar fi pus o pata, greu de scos chiar si cu cei mai performanti detergenti, pe obrazul turismului romanesc a carui resuscitare se tot incearca de cativa ani incoace. Daca nu au mai gasit loc de manifestare pe plajele consacrate, reprezentantii etniei rrome care vor sa castige un ban prin munca cinstita, asupra careia nu se aplica nici un fel de taxe, au identificat alte zone unde se pot manifesta fara teama de a fi vanati de fortele de ordine care au grija de siguranta turistilor. Plajele neorganizate ale municipiului Constanta, ce se intind de la plaja "Modern" si pana la intrarea in statiunea Mamaia, au devenit locurile preferate de vanzatorii ambulanti. Ca si in anii trecuti, inainte de intrarea in ilegalitate, plajele de la "Trei Papuci" si "Tataia" au fost transformate intr-un adevarat paradis al comertului practicat din mers. Unde mai pui ca multi dintre constanteni prefera sa faca pe fachirii si indura cu demnitate intepaturile cu care se aleg calcand pe un covor gros de scoici decat sa faca plaja prin statiuni. Au prins gustul salbaticiei chiar si turistii care, pentru a economisi banii de concediu, prefera sa stea "la casa", si nu la hotel. Tentatiile sunt mai mici: nu tu bufet pe plaja de unde poti cumpara berea rece de la gheata sau micii, nu magazine in care femeile sa poata intra din curiozitate, dar din care nu pot iesi cu mana goala. La "scoicarie" totul se cumpara de la magazinul alimentar din coltul strazii, mai ales berea rece. Chiar daca s-au ferit, turistii nu au scapat de tentatii. Porumbul fiert, sticlele de plastic, cu capacitate mica, pline cu namol (si tare bine este cand produsul vine singur la tine, nu trebuie sa te deplasezi pana la Techirghiol), pungile cu seminte, ochelarii pentru soare si halatele din bumbac sunt aduse chiar langa cearsaf. Oamenii nu au de unde sa stie ca au fost pacaliti: namolul nu are cum sa fie de la sursa, iar aceleasi articole de imbracaminte pot fi cumparate cu bani mai putini de la magazine. Ce-i drept, marfa este prezentata de asa maniera incat clientul sa aiba viziunea chilipirului vietii sale si tocmai de aceea scoate banii din portofel. Poate ca a venit timpul ca autoritatile sa ia masuri de protejare a turistilor si constantenilor care prefera plajele neamenajate. Asa cum s-a procedat si cu alte prilejuri, este suficient un gardian public ce ar putea supraveghea zonele in care vanzatorii ambulanti sunt ca la ei acasa.