Buricele Constantei

Constanteanul e buricul pamintului, se stie. Si cum, deocamdata, cei mai multi constanteni locuiesc in Constanta, orasul nostru e plin de burice. Avem burice de cartier, burice municipale, regionale sau judetene, dupa cum l-a tinut ombilicul pe fiecare. Insa, dintr-o pudoare inexplicabila, acestora nu li se spune niciodata pe nume. Se zice ca-n antichitate buricul constanteanului se numea "axis mundi". Acum i se spune, de obicei, Centru. Probabil turistilor le e foarte greu sa se descurce pe-aici: pe orice straduta ajung, dau de cate un centru. De obicei e vorba de-o simpla cladire. Unde danseaza toti din buric ca sa-ti faca placere. Daca placerea-i pe bani, o cutuma locala cere ca numele scris pe cladire sa fie-n engleza: business center, comercial center, auto center, spa center, digital center etc. E drept ca neinitiatii se descurca mai greu, dar exista si pentru ei, in oras, un Centru de Limbi Moderne. Pentru initiati exista centre de perfectionare, in care pot face studii avansate de traducere dintr-o romana in alta. Altfel cum sa stii cu ce se mananca, de pilda, Centrul Teritorial Avenar? O merge cu paine, o fi bun cu mustar? Ori Centrul Zonal de Educatie Permanenta. Desi, daca te straduiesti nitel, banuiesti unde bate. "Permanent" vrea sa spuna ca-i deschis non-stop. E in legatura, probabil, cu cei sapte ani de acasa. Ca de cand cu scumpelile astea, lumea-i mai mult prin oras. Ce sa faca acasa? Sa se holbeze la debransate? Merg pe strazi, se zgaiesc la vitrine si mai intra prin magazine sa se incalzeasca. Daca te-apuca educatia si esti prin zona, la fix: de-aia exista un Centru Zonal de Educatie. Mai complicat e cu Centrul de Informatii, Educatie si Resurse. Parca nu stii de unde sa-ncepi, de ce sa apuci mai intai. Sau Centrul de Informatii Comunitare. Nu stiu de ce, mie treburile astea cu informatori nu mi-au mirosit niciodata a bine. Parerea mea. Avem si-un Centru de Reproductie si Selectie a Animalelor. Adica merge comunitarul pe strada, leganandu-si urechea capsata, si-odata-i suna-n cap clopotelul: "hait, trebuie sa ma reproduc!". Ce-o sa faca? Doar n-o sa se-apuce de antamat catele-n calduri, sa se-mbarlige cu ele in vazul lumii, ca-n secolul trecut! Acum, cand ne pregatim sa intram in UE, in NATO? Nu se poate. Se duce frumusel la Centrul de Reproductie, depune un dosar care sa contina datele personale, doua timbre fiscale, o cerere-n dublu exemplar, adresata directorului si sase fotografii color, apoi asteapta cuminte examenul de preselectie. Care nu stie tabla-nmultirii, nasol! Bine, asta cu reproductia a fost usoara, o intelege oricine. Ce-o fi, insa, Centrul Judetean de Indrumare a Miscarii Artistice? Cum o fi miscarea aia artistica? Din sold, din genunchi, din incheietura mainii? Mie-mi miroase a dans aerobic. Vine antrenorul, face prezenta, ii aliniaza pe toti, capul suus, privirea-nainte, umerii drepti, ba, ala din colt, suge buuurta, asaaa, intindeti bratul cu pensula inainte, ridicati degetul mic, acum trageti piciorul stang inapoi, flexati genunchiul drept, mana stanga in sold, apoi faceti o miscare brusca, semicirculara, a incheieturii mainii drepte dupa care impungeti cu pensula inainte. Asaaa, fandati, fentati si impungeti! Cam asta trebuie sa fie miscarea artistica. Probabil ca se dau si centuri, ca la karate, oranj, violet, negre sau maro, in functie de nivelul de indrumare atins. De ce judetean? Probabil ca vin oameni din cele mai indepartate comune sa prinda miscarea. Dupa aia se duc la Centrul Judetean al Creatiei Populare. Incerc si eu, de o saptamana, sa ajung acolo, dar n-am noroc. Nu c-as avea habar cu ce se mananca Centrul asta. Dar, intamplator, Centrul asta se afla chiar in galeria Amfora. Care, tinand cont de faptul ca-i singura din oras unde s-ar putea face si expozitii, te-astepti sa fie un adevarat epicentru cultural. Ei bine, nu e nici macar centru. Pe usa scrie ca galeria-i deschisa pana la patru. Iar la doua, totul e zavorat, ferecat bine, sa nu iasa cumva capodoperele in strada, sa sara la gatul cinstitilor constanteni. Uite ca stam si noi prost cu ceva: la arta n-avem burice deloc, fratilor. Dar absolut nici un pic de buric n-avem, fratilor. Parerea mea.