Constanţa, ca Brazilia. Cui îi e frică de pirande?

Mai ţineţi minte când zicea domn' primar că o sa ajungă Constanţa noastră un fel de Brazilie din punct de vedere al infracţionalităţii? E, să ridice mâna acela care nu s-a perpelit în vreo noapte şi nu din cauza căldurii sau a visurilor indecente, ci din cauza muzicilor fără număr şi a gălăgiei produse de vreo nuntă... rromă. Am voie să le spun ţigani? Hai, vă rog frumos, daţi-mi voie! Domn' primar stă în mijlocul staţiunii Mamaia, dar ferit de zgomot. Din oaza sa de linişte, Răducu lu' tanti Gabi îşi permite să doarmă. Noi, supuşii lui, nu. Oriunde am locui, în orice zonă a oraşului, nu se poate să nu ne lovim, vară de vară, de câte o adunare a vreunei şatre (măcar de-ar fi staborul care să-i pedepsească pe nelegiuiţi). Dar nu. Fie nuntă, zi de naştere, cumetrie sau pur şi simplu bucuria de a trăi, conlocuitorii noştri nu ne lasă neam să dormim. Şi unde se destrăbălează ei? Păi în plină stradă, în centrul oraşului, oriunde. Scot scaunele şi mesele în stradă şi se rezolvă problema, pun cortul şi începe chindia. Încep pirandele să-şi unduiască şoldurile şi petrecerea e în toi. Să vă spun unde se întâmplă toate astea?! Pe străzile păzite de Poliţia Locală a lui Mazăre! În oraşul ai cărui locuitori au spus că vor să fie apăraţi. Într-o Constanţă EUROPEANĂ şi TURISTICĂ. E, bine, aveţi dreptate, la ce să ne aşteptăm dacă în centrul oraşului nostru se construieşte cu spor în toiul verii, iar o ditamai macaraua trece deasupra bulevardului Alexandru Lăpuşneanu. Faceţi un exerciţiu de imaginaţie şi gândiţi-vă ce s-ar întâmpla dacă, dintr-un ghinion adus de pisica neagră într-o vineri 1,3 acea macara ar cade peste bulevard. Revenind... în această Constanţă TURISTICĂ şi EUROPEANĂ, nunţile ţigăneşti sunt văzute, probabil, de către oamenii legii, oricare ar fi ei, oricare le-ar fi numele, dar în special de către cei plătiţi din banii pe care noi îi dăm pe taxe şi impozite locale, deci poliţiştii comunitari, ca nişte evenimente de-a dreptul mondene şi foarte plăcute. Pentru că altfel nu înţeleg de ce noi (cei care nu ne petrecem zilele dormind sau lenevind sub umbrelele postate evident, tot pe stradă, o zi întreagă, şi care dis-de-dimineaţă plecăm spre serviciu, nu ca alţi conlocuitori) trebuie să suportăm muzicile şi urletele lor. De ce, de ce, de ce? Cui îi e frică de pirande? De nu îi opreşte nimeni din elanul loc petrecăreţ? Să se ducă şi să asculte orice vor, oricât vor şi în ce mod doresc, dar nu în mijlocul străzilor noastre. Şosele asfaltate din banii noştri. Străzi păzite din taxele şi impozitele pe care noi le plătim. De ce, domnu' primar? Sau vă e din ce în ce mai dor de Brazilia şi aşa se aseamănă peisajul?