Cum hrănesc românii criza

În perioada pe care o traversăm, ştirile despre criză bat cele mai scandaloase ştiri din tabloide. Numai că, de cele mai multe ori, suntem dezamăgiţi de conţinutul lor ambiguu. Vrem să aflăm când se termină criza, dacă mai stăm în ţară sau plecăm, dacă la anul va fi mai bine etc., dar se pare că nu găsim răspunsuri indiferent unde am căuta.

Sătulă de ştiri cu adeline, vârci şi perverşi, am aruncat o privire, pe diagonală ce-i drept, prin presa financiară. M-am ofticat când am citit despre primele de Crăciun, în medie de 100 de euro, primite de corporatişti, pe abonamentele la masaj primite de alţii, dar şi din cauza ştirilor de genul "salariile şi pensiile vor scădea în 2011". Din toată grămada de ştiri financiare - unele mai optimiste, altele pesimiste, în funcţie de linia editorială - am găsit ceva clar, scris negru pe alb despre criză, ceva palpabil, care m-a lămurit. În mod cert această ştire îmi va asigura liniştea financiară pentru un an de acum înainte şi nu are legătură cu salariul pe care îl voi încasa, nici cu faptul de a mai încasa sau nu vreun salariu în următorul an. M-am luminat brusc. În ziarul editat de jurnalişti specializaţi în domeniul financiar, aflaţi deci în dialog permanent cu finanţişti şi bancheri, zicea aşa, şi acum rezum cu propriile cuvinte ceea ce am trecut prin filtrul gândirii şi înţelegerii proprii: cică, din experienţele anterioare, s-a dovedit că sărăcia românilor durează în medie trei ani, după care sigur ne revenim, ce-i drept greu, pentru că, se pare, spun specialiştii, avem o pornire intrinsecă sau mai bine zis o trăsătură din naţie, de a ne împotrivi binelui. Şi nu mă refer aici la triumful binelui asupra răului, care este asigurat în basmele românilor aşa cum le-a cules Ispirescu, pentru că, se pare, la basme ne pricepem foarte bine. Cică, spun aceiaşi specialişti, sunt semne că recesiunea va mai dura încă un an, iar revenirea nu va fi rapidă, una dintre principalele cauze fiind şi aceea că mediul privat se va dezmorţi greu. Cel mai important din ceea ce am citit şi care mi-a ridicat ceaţa de pe ochi, a fost un lucru pe cât de simplu, pe atât de (posibil) adevărat. Am spus posibil, pentru că în discuţiile despre criză nu poţi fi sigur de nimic şi ni s-a dovedit. Cică ne revenim greu din criză şi din cauza "sentimentului economic negativ", după cum susţine consilierul guvernatorului BNR, Lucian Croitoru. Cică noi, românii, suntem concentraţi pe sentimentul negativ şi de aceea ne este rău, cu alte cuvinte criza se hrăneşte cu teama românilor de nesiguranţa zilei de mâine, cu toate grijile noastre, de parcă ne-am împotrivi revenirii din criză. Şi tind să cred că are dreptate, pentru că nici pe cei mai optimişti manelişti nu-i mai vezi duminica în faţa blocului încingând grătarele şi dansând după chelălăielile care îi distrează. Prin urmare, avem lăuntric un reflex toxic de a ne "vindeca" de criză.