Prietenul minoritar

Marea e prietena noastra. Pe spatele ei am incercat sa dezvoltam turismul litoral, pornind uneori de la proiecte utopice. Si asta pentru ca dezvoltarea nesabuita aduce dupa sine prejudicii mediului si localnicilor. M-am intrebat de multe ori daca Dobrogea nu reprezinta cumva mai mult decat litoralul. Daca raspunsul ar fi unul afirmativ, atunci de ce oare acest tinut unic nu reuseste sa atraga turistii si prin alte atractii pe care le conserva de mii de ani? Am stat de vorba cu oameni care vizitasera de multe ori Dobrogea, alegand sa vada locurile socotite clasice. Abia dupa ce, prin diverse imprejurari, s-au stabilit definitiv aici, au avut posibilitatea sa cunoasca indeaproape teritoriul batut de vanturile iernii si coplesit de arsita lunilor de vara, dar si innobilat de trecutul istoric, de grecii care si-au construit orase si au facut afaceri aici, de romanii care au incercat sa puna in practica visul unui imperiu universal, de poetul Ovidiu exilat la marginea lumii civilizate, inspaimantat de vitalitatea oamenilor acestor locuri. Turistii care au norocul sa viziteze satele de turci si tatari sau comunitatea evreiasca, sa vada biserica armeneasca din Constanta, sa intre intr-o relatie apropiata cu traditiile autentice ale aromanilor din Dobrogea vor avea adevarate revelatii. Ei se vor intreba, pe drept cuvant, cum au reusit sa locuiasca impreuna, sa se imprieteneasca, sa faca afaceri sau chiar sa se inrudeasca oameni atat de diferiti, din etnii total deosebite. Nu degeaba a fost uzitat de nenumarate ori truismul ca Dobrogea poate fi un exemplu al felului in care pot coexista oameni din etnii diferite, fara a aparea vreodata conflicte intre ei. Nu inteleg de ce, dincolo de atractia pe care o reprezinta litoralul marii, supralicitat adesea, in Dobrogea nu s-au dezvoltat pensiuni de agroturism pe langa cetatile grecesti sau romane, sau pe langa rezervatiile naturale unice. Am aflat zilele trecute despre un proiect indraznet al unui profesor doctor universitar, evreu de origine-poate vom scapa o data de antisemitism-care isi doreste sa dezvolte contactele culturale, turismul si afacerile, pe componenta minoritatilor din Dobrogea. Profesorul Alexandru Cornescu, care preda un curs despre minoritati la universitatea "Valahia" din Targoviste si colaboreaza cu Universitatea din Ierusalim si cu o alta institutie de invatamant superior din Israel"Bari Ilan" si-a propus sa organizeze, la sfarsitul lunii octombrie, la "Ovidius", un colocviu despre problemele minoritatilor din Dobrogea. Fiind constient de faptul ca acest gen de abordari pur teoretice nu reuseste sa rezolve cu adevarat problemele, profesorul e decis ca dupa colocviu sa existe concluzii clare privind implementarea proiectului de dezvoltare si promovare a relatiei intre minoritatile din Dobrogea. Ideea e ca, in urma colocviului, sa fie creat un muzeu al minoritatilor, sa fie concepute proiecte bine articulate de cooperare la nivel economic si sa se identifice sursele de finantare pentru proiecte turistice. Astfel, turistii straini dar numai-cei mai multi romani din alte zone ale tarii nu stiu cum arata un sat de tatari, spre exemplu-vor putea vizita asezari ale minoritatilor din Dobrogea, vor intra in casele oamenilor, vor manca bunatatile gatite de acestia. Probabil ca daca aceasta idee va putea fi implementata, multi vor avea surpriza sa constate ca si acest gen de turism, insolit pentru Dobrogea, poate aduce bani buni si poate rezolva multe proiecte sociale zonale.